Cum răspunde flora intestinală la Vitamina D? Analiza unui studiu realizat pe femei!

Deși este recunoscută în special pentru rolul său în menținerea sănătății osoase, vitamina D ne influențează mult mai mult decât ne-am aștepta. Printre funcțiile mai puțin cunoscute, dar extrem de importante, se numără modularea microbiomului intestinal, echilibrul imun și chiar impactul asupra metabolismului.

Studiile recente au început să evidențieze cum nivelurile de vitamina D pot influența compoziția florei bacteriene intestinale, inclusiv la persoane fără patologii preexistente. Acest articol explorează legătura dintre vitamina D și microbiom și oferă o privire asupra cercetărilor actuale din domeniu.

Nivelul vitaminei D în organism

Vitamina D este o vitamină liposolubilă, absorbită la nivel intestinal din alimente, suplimente sau prin expunerea pielii la razele UVB. În organism, ea joacă un rol cheie în absorbția calciului, funcționarea sistemului imunitar și susținerea echilibrului inflamator.

Însă, potrivit studiilor europene și americane, până la 40% din populație are un nivel deficitar de vitamina D, procent care ajunge chiar la peste 60% în țările est-europene. Un nivel seric mai mic de 20 ng/mL este considerat deficit, între 20–30 ng/mL – insuficiență, iar intervalul optim este între 30–50 ng/mL.

Ce s-a observat în cadrul studiilor este că persoanele cu un nivel optim de vitamina D au un microbiom mai divers și mai echilibrat. De ce este important acest aspect? Pentru că diversitatea bacteriană este considerată un marker esențial al sănătății intestinale și al rezistenței generale a organismului.

Suplimentarea cu vitamina D și efectele pozitive inclusiv la persoane sănătoase

Un studiu recent a analizat 80 de femei sănătoase cu deficit de vitamina D, cărora li s-au administrat timp de 12 săptămâni doze de 50.000 UI de vitamina D3.  Au fost colectate probe de sânge și de scaun, înainte și după tratament, pentru a monitoriza eventualele modificări bacteriene și metabolice.

Rezultatele au fost notabile:

• 89% dintre participante au atins un nivel >20 ng/mL, iar 69% au ajuns peste 30 ng/mL
• S-au observat îmbunătățiri în funcția renală și în parametrii metabolici
• Nivelul de calciu a crescut ușor, în limite normale

Ceea ce este însă cu adevărat relevant este că, în lipsa unor modificări majore ale dietei, compoziția microbiomului intestinal s-a modificat semnificativ:

• A scăzut proporția de Firmicutes (de la 55,8% la 50,5%)
• A crescut proporția de Bacteroidetes (de la 40,7% la 43,6%)
• S-au înregistrat creșteri semnificative în bacterii benefice precum Bifidobacterium și Akkermansia muciniphila

Aceste modificări sunt importante pentru că un raport echilibrat între aceste categorii bacteriene este asociat cu un risc mai scăzut de inflamație, disbioză, obezitate și boli metabolice.

Răspunsul individual la vitamina D

Una dintre concluziile-cheie ale studiului este că nu toate persoanele răspund la fel la suplimentarea cu vitamina D. Participantele au fost împărțite în două grupuri: „responders” (cele care au atins valori >30 ng/mL) și „non-responders” (care au rămas sub 20 ng/mL).

La analiza microbiomului, s-au observat următoarele diferențe:

• În grupul „responders”, s-a remarcat o creștere a Bacteroidetes, Actinobacteria și Proteobacteria, cu o scădere a Firmicutes
• În grupul „non-responders”, creșterea a fost limitată, dar s-a remarcat o abundență mai mare a bacteriilor potențial inflamatorii
• Specia Bacteroides acidifaciens, asociată cu o bună absorbție a vitaminei D, a fost semnificativ mai redusă la cei care nu au răspuns la tratament

Aceste date sugerează că microbiomul ar putea influența capacitatea organismului de a metaboliza și utiliza vitamina D, și viceversa. Prin urmare, este posibil ca în viitor să putem adapta suplimentarea cu vitamina D în funcție de profilul bacterian intestinal al fiecărei persoane.

Vitamina D, microbiomul și medicina personalizată

Rezultatele studiilor arată clar că vitamina D nu acționează izolat în organism, ci interacționează activ cu ecosistemul bacterian din intestin. Chiar și în lipsa unor boli cronice, suplimentarea inteligentă și monitorizată poate aduce beneficii concrete:

• Diversitate bacteriană crescută
• Reducerea inflamației sistemice
• Îmbunătățirea absorbției intestinale
• Posibilă reglare a metabolismului și a greutății

Pentru ca aceste beneficii să fie reale, suplimentarea trebuie făcută informat, nu la întâmplare. Un element-cheie rămâne însă starea de echilibru bacterian de la care se pleacă, adică profilul microbiomului înainte de tratament.

Astfel, cercetătorii sugerează că microbiomul intestinal ar putea deveni, în viitor, un biomarker util pentru a monitoriza sau optimiza răspunsul la vitamina D, contribuind astfel la o abordare mai personalizată a suplimentării și prevenirii.