Donald Trump a facut deja mult rau economiei iraniene

„Au fost mai putini straini, standardele au fost mai scazute, a fost deprimant”, a spus aceasta consultanta.

Potrivit cotidianului iranian Hamshari, organizatorii salonului anunta o scadere a nivelului frecventarii cu o trime fata de 2017.

Dupa ridicarea unei parti a sanctiunilor internationale – permisa de Acordul nuclear de la Viena – Iranul a semnat in 2017 doar un acord major in domeniul petrolier, cu grupul francez Total, asociat cu cel chinez CNPC, in vederea unor investitii in valoare de cinci miliarde de dolari.

Total a revenit in Iran, insa ramanerea sa depinde mult de ceea ce urmeaza sa anunte Trump, care se opune aprig acordului din 2015, ce prevede o ridicare – progresiva si conditionata – a sanctiunilor internationale, in schimbul garantiei ca Iranul nu se va dota cu arma atomica.

Din cauza mentinerii sanctiunilor americane impuse Iranului – care nu sunt legate de dosarul nuclear -, bancile europene raman incremenite la ideea de a facilita tranzactii cu Republica islamica, in pofida faptului ca sunt incurajate de guvernele tarilor lor sa faca acest lucru.

„PAUZA IN INVESTITII”

„Iranienii nu au prevazut deloc ca Statele Unite vor miza pe banci”, noteaza un antreprenor strain pentru care „marile banci (straine) se autocenzureaza prea mult”, din cauza sanctiunilor americane aflate in continuare in vigoare.

Dupa semnarea acordului nuclear, Iranul a obtinut promisiuni de investitii.

Insa, potrivit Bancii Mondiale (BM), suma neta a investitiilor directe straine in Iran a atins 3,7 miliarde de dolari in 2016.

Presedintele iranian Hassan Rohani viza 50 de miliarde de dolari.

Pentru iranieni, acordul este o „adevarata dezamagire”, apreciaza Ardavan Amir-Aslani, un avocat franco-iranian, cofondatorul cabinetului parizian de avocatura Cohen Amir-Aslani, reprezentat la Teheran din 2016.

„Ei pot sa-si vanda petrolul, de acord, dar ajunge doar sa plateasca functionarii si sa intretina infrastructurile”, declara el pentru AFP, „toate investitiile sunt in pauza”.

SCURGERE DE CAPITALURI

Dificultatile persistente ale economiei apasa asupra cursului rialului iranian, iar incertitudinea creata de Trump a antrenat o puternica speculatie contra deviziei iraniene care, in ceva mai mult de sase luni, s-a ddepreciat cu aproape 40% fata de dolar.

Acest lucru a antrenat o puternica inflatie si a determinat autoritatile sa puna capat fluctuatiei libere a monedei nationale.

Datele sunt imposibil de verificat, insa mai multi analisti si oficiali vorbec despre o scurgere de capitaluri din Iran, cuprinsa intre zece si 30 de miliarde de dolari in decurs de cateva luni.

Liderii iranieni acuza cu regularitate Statele Unite de incalcarea Acordului din 2015, prin care Uniunea Europeana (UE) si Washingtonul s-au angajat – prin articolul 29 – sa se abtina de la „orice masura expres conceputa sa aduca prejudiciu in mod direct normalizarii relatiilor economice si comerciale cu Iranul”.

Toate dificultatile economice nu au, insa, legatura cu Trump.

Criza sistemului bancar, slabiciunea sectorului privat, intr-o economie in mare parte de stat, si somajul in masa care afecteaza tineretul nu dateaza de ieri.

Valul contestarilor sangeroase care au afectat tara de Anul Nou a amintit puterii ca este urgent sa gaseasca remedii acestor rele.

Intr-un artocil recent, Djavad Salehi-Isfahani, un profesor la Universitatea americana Virginia Tech, apreciaza ca echipa lui Rohani „s-a dovedit incapabila sa raspunda problemelor economice tot mai mari”.

In functie de ceea ce va decide Trump, eforturile lui Rohani in vederea unei mai mari deschideri a economiei liberei intreprinderi si lumii ar putea sa fie „oprite clar”, iar viziunea ultraconservatorilor – sustinatori ai unei „economii de rezistenta” repliata asupra sa insasi si puternic controalta de autoritati – ar putea sa se impuna, apreciaza el.

Citeste si:

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.