Cine urmeaza, Putin si Assad?

Aceasta reuniune electorala este organizata cu mai putin de o luna inaintea alegerilor prezidentiale si legislative pe care el le-a convocat pentru 24 iunie si se adreseaza diasporei turcesti, care are peste 3 milioane de alegatori, intre care 1,4 milioane in Germania.

Mai multe mii de turci, veniti din toata Europa, se inghesuiau in sala Zetra, patinoar al Jocurilor Olimpice de Iarna din 1984, unde au fost instalate de sambata doua portrete imense ale lui Recep Tayyip Erdogan si Ataturk, primul presedinte al Turciei.

„Daca ni se spunea sa mergem la capatul lumii, noi ne-am fi dus la capatul lumii cu el. Daca ni se spunea sa murim pentru el, noi am muri pentru el„, spune in asteptarea sefului statului turc un student de 20 de ani, venit cu autobuzul din Dortmund, in timp ce ambianta era din ce in ce electrizanta odata cu trecerea minutelor.

In aprilie, autoritatile olandeze si austriece au avertizat ca nu sunt favorabile organizarii unei astfel de reuniuni politice.

La Sarajevo nu exista insa niciun risc pentru o astfel de respingere din partea sefului politic al bosniacilor musulmani, Bakir Izetbegovic, invitat la nunta fiicei presedintelui turc in 2016.

Formatiunea sa politica, SDA, isi afiseaza apropierea fata de Partidul Justitiei si Dezvoltarii (AKP) al lui Recep Tayyip Erdogan. Potrivit presei bosniace, AKP intentioneaza de altfel sa-si deschida in viitorul apropiat o filiala in Bosnia.

Sprijinul efect este departe de a fi general, asa cum arata titlurile ziarelor bosniace duminica. „Locuitorii din Sarajevo se amuza: astazi Erdogan, maine Putin, poimaine … de ce nu Assad?„, scrie cotidianul Vecernji List, potrivit caruia „reuniunea pentru sprijinirea ‘sultanului’ va dura opt ore”.

„Nu este o problema cand Putin vine in Serbia, pentru ce ar fi una ca Erdogan sa-si tina un miting la Sarajevo?”, se intreaba la randul sau un alt participant la miting.

Membru bosniac musulman al presedintiei tripartite bosniace, Bakir Izetbegovic, s-a declarat recent constient ca invitatul sau „nu este iubit in Occident si ca numerosi bosniaci frustrati nu-l iubesc”. „Care este problema? Problema este ca el este un responsabil musulman puternic asa cum noi nu am avut de mult timp”.

Multi vad in aceasta vizita expresia unui „neo-otomanism”. Balcanii, in special Bosnia, au fost sub tutela otomana peste patru secole, pana in 1878.

Regizorul din Sarajevo Dino Mustafic a ironizat pe contul sau de Twitter aceasta adunare „emotionanta si romantica a timpurilor coloniale”,unde „saracul subiect local isi va aplauda cu fervoare sultanul„.

In cursul unei conferinte de presa sustinute cu Bakir Izetbegovic, Recept Tayyip Erdogan s-a grabit sa-si asigure gazdele: „Turcia nu are un program ascuns si nu a avut niciodata unul decat bunastarea, unitatea si dezvoltarea economica a Bosniei-Hertegovina”.

Turcia a jucat un rol important in reconstructia acestei mici tari din peninsula balcanica dupa razboiul intercomunitar din anii 1992-1995 si duce o politica de investitii dinamica, ca de altfel in toate tarile balcanice.

Jumatate din cei 3,5 milioane de cetateni ai Bosniei-Hertegovina sunt bosniaci musulmani, o treime sunt sarbi ortodocsi, croatii catolici constituind 15% din populatie.

In singurul sau miting in afara Turciei, presedintele turc urmeaza sa sustina un discurs in cursul dupa-amiezii.

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.