EXCLUSIV/ Incisiv de Prahova a inaintat o cerere de apel privind solicitarea de intervenție accesorie formulată în favoarea pârâților Firicel Alexandru și Gheorghe Mihai-Alexandru in procesul cu presupusul adjunct al șefului Secției 4 Poliție-Ploiești

Judecătoria Ploiești – Secția Civilă

Complet FF1

Cauza 13243/281/2017

Către,

JUDECĂTORIA PLOIEȘTI

SECȚIA CIVILĂ

Subsemnatul Radu Adrian Ovidiu, CNP _____, cu domiciliul în Ploiesti, ______, judetul Prahova, director general al ziarului Incisiv de Prahova, având în vedere că Încheierea de ședință din data de 16 martie 2018 în prezenta cauză, ne-a fost comunicată prin serviciul de Poșta Română la data de 26 martie 2018,

În temeiul art.22 alin.(2) și (3)[1], 234[2], art. 466[3], 476[4], 477[5] și ale art.478[6] Cod Procedură Civilă, formulăm și vă comunicăm o

CERERE DE APEL

Împotriva încheierii de ședință din 16 martie 2018 pronunțată de d-na judecător Achim Ana- Maria în cauza 13243/281/2017

Prin care respectuos vă adresăm rugămintea să ne admiteți prezenta cerere de apel și, pe cale de consecință, cererea de intervenție accesorie formulată de Ziarul Incisiv de Prahova în favoarea pârâților: Firicel Alexandru și Gheorghe Mihai-Alexandru pentru următoarele motive:

Prealabil:

Prezenta cauză are ca obiect contestarea de către presupusul adjunct al șefului Secției 4 Poliție-Ploiești a unui articol de presă publicat la data de 10.05.2017 în Fapt Divers prin care se evidenția comportamentul abuziv al unui agent al statului cu atribuții manageriale (transparența funcției publice). Reclamantul nu a făcut nicio dovadă cu privire la calitatea sa de manager-polițist prin depunerea la dosarul cauzei a actului administrativ de numire în funcție: (ordin MAI/dispoziție șefi Poliție) și nicio dovadă cu privire la „prejudiciul moral suferit”, ci doar „se tânguie”.

1. Instanța de fond susține că ziarul nu ar avea interes în prezenta cauză.

Cu toate acestea, d-na judecător Achim a admis cererea reclamantului Smaranda Dumitru-Iulian, în condițiile în care acesta nu și-a declinat calitatea de manager polițist nici măcar după ce instanța a fost sesizată de pârâți prin întâmpinări. Concret, pentru a-și dovedi interesul de „manager-polițist calomniat”, reclamantul avea obligația să își decline această calitate prin dovedirea instanței și pârâților cu actul său administrativ de numire în funcție (valabil la data de 10 mai 2017 –data publicării articolului de presă criticat de reclamant).

Concret, fără a-și dovedi calitatea de manager-polițist nici măcar odată cu formularea și depunerea răspunsului la întâmpinare, reclamantului Smaranda Dumitru-Iulian i-a fost admisă cererea de către instanța de judecată, în loc să îi fie anulată/respinsă ca fiind introdusă de o persoană fără interes (un terț).

Astfel, instanța de fond a admis un tratament discriminatoriu, ilegal, în favoarea reclamantului și defavoarea pârâților, cu încălcarea art.1 alin.(5)[7], art.4 alin.(2)[8], art.15 alin.(1)[9], art.16.alin.(1)și(2)[10] art.124[11] Constituție, art.4[12] din legea nr.303/2004 (în opinia noastră). Adică, reclamantului nu i-a respins cererea ca fiind introdusă de o persoană fără interes (doar îmbogățirea nejustificată ar putea fi interesul reclamantului din prezenta cauză), în schimb Ziarului da.

Or, cum poate susține d-na judecător Achim Ana-Maria că Ziarul Incisiv de Prahova nu are interes în prezenta cauză în condițiile în care, reclamantul, în subsidiar solicită instanței de judecată ca presa liberă precum Ziarul Incisiv de Prahova (un ziar de investigații prin care se evidențiază gravele abateri de la Lege ale unor agenți ai statului, instituții și autorități publice etc.) să fie „încătușată” și „pusă la zid” pentru ca abaterile de la Lege ale unor agenți ai statului (precum cele ale adjunctului șefului Secției 4 Poliție). Or, dacă instanța de fond ar admite cererea reclamantului (ce se pretinde a fi șef-polițist) este evident că și Ziarul Incisiv de Prahova (și nu numai) ar fi „încălușat” pentru a nu mai critica abaterile de la Lege ale funcționarilor in(ne)competenți – exact ce se urmărește în prezenta cauză (mai ales că adjunctul șefului Secției 4 Poliție-Ploiești este cunoscut opiniei publice și nu numai ca un abuzator și agent al statului care comite grave abateri și ilegalități – așa cum s-a arătat și de Ziarul Incisiv de prahova dar și de pârâți în prezenta cauză dar și în ultimul nostru articol din data de 29 martie 2018: https://www.incisivdeprahova.ro/2018/03/29/exclusivinca-o-dovada-irefutabila-ca-pe-plantatia-comisarului-smaranda-sectia-4-politie-scapa-infractorii-si-sunt-sanctionati-oamenii-de-buna-credinta-de-regula-reclamantulca/).

2. Este de neânțeles (primordial), atitudinea reclamantului cu privire la menținerea Ziarului Incisiv de Prahova în prezenta cauză:

– reclamantul solicită instanței să „judece cu ușile închise cauza” depunând la dosar articole ale Ziarului Incisiv de Prahova pentru a-i acuza pe pârâți;

– prin cererea reclamantului de respingere de instanța de judecată a cererii de intervenție accesorie a Ziarului reclamantul solicită instanței, în subsidiar, să îi respingă acestuia probele depuse la dosar (articolele Ziarului Incisiv de Prahova depuse de reclamant în favoarea sa);

– reclamantul renunță, în subsidiar, la contradictorialitatea părților.

Pe de cealaltă parte, este de neânțeles atitudinea instanței de fond în sensul că deși a respins cererea ziarului ca inadmisibilă, nu a pronunțat nicio soluție cu privire la probele depuse de reclamant (articolele Ziarului incisiv de Prahova).

Să înțelegem că aceste probe au fost respinse odată cu cererea de intervenție accesorie? Să înțelegem că însuși reclamantul solicită instanei de fond să îi respingă probele pe care le-a depus pentru a-și justifica cererea de judecarte a cauzei „cu ușile închise”? Să înțelegem că instanța de fond i-a admis aceste probe reclamantului, lipsind din cadrul procesului chiar emitentul articolelor (Ziarul Incisiv de Prahova)? Să înțelegem că pârâții (și, chiar și reclamantul) nu au dreptul la un proces echitabil, de susținerea unui/unor intervenient/intervenienți accesorii?

La aceste întrebări nu a răspuns instanța de fond ceea ce creează o incertitudine procesuală cu privire la echitatea pe care d-na judecător Achim consideră că trebuie „împărțită” părților, sens în care, cu respect vă solicităm să casați încheierea de ședință din 16 martie 2018 și să ne admiteți cererea de intervenție accesorie în favoarea pârâților Firicel Alexandru și Gheorghe Mihai-Alexandru.

Vă  rugăm ca până la soluționarea prezentei cereri de apel să suspendați cauza 13243/281/2017.

Cu respect vă adresăm rugămintea să judecați și în lipsa reprezentantului nostru.

Cu deosebită considerație,

Incisiv de Prahova

prin Director General

Radu Adrian Ovidiu

Data: 29 martie 2018

[1] Articolul 22Rolul judecătorului în aflarea adevărului (2) Judecătorul are îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. În acest scop, cu privire la situația de fapt și motivarea în drept pe care părțile le invocă, judecătorul este în drept să le ceară să prezinte explicații, oral sau în scris, să pună în dezbaterea acestora orice împrejurări de fapt sau de drept, chiar dacă nu sunt menționate în cerere sau în întâmpinare, să dispună administrarea probelor pe care le consideră necesare, precum și alte măsuri prevăzute de lege, chiar dacă părțile se împotrivesc.(3) Judecătorul poate dispune introducerea în cauză a altor persoane, în condițiile legii. Persoanele astfel introduse în cauză vor avea posibilitatea, după caz, de a renunța la judecată sau la dreptul pretins, de a achiesa la pretențiile reclamantului ori de a pune capăt procesului printr-o tranzacție.

[2] Articolul 234Reguli aplicabile(1) Dispozițiile privitoare la deliberare, opinie separată, precum și orice alte dispoziții referitoare la hotărârile prin care instanța se dezînvestește de judecarea fondului cererii se aplică în mod corespunzător și încheierilor.(2) În cazul în care încheierile pronunțate de instanță pe parcursul judecății sunt supuse apelului sau, după caz, recursului separat de hotărârea de fond, dosarul se înaintează instanței superioare în copie certificată de grefa instanței a cărei încheiere se atacă.(3) În cazul în care se declară apel sau, după caz, recurs împotriva unei încheieri cu privire la care există o chestiune litigioasă asupra admisibilității atacării pe cale separată a încheierii, cererea de exercitare a căii de atac se înaintează instanței superioare împreună cu o copie de pe încheierea atacată, certificată de grefa instanței. Dacă instanța de control judiciar constată admisibilitatea căii de atac, va cere instanței care a pronunțat încheierea atacată să înainteze dosarul cauzei, în condițiile alin. (2).

[3] Articolul 466Apelul principal. Obiectul(1) Hotărârile pronunțate în primă instanță pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede în mod expres altfel.(2) Sunt supuse apelului și hotărârile date în ultimă instanță dacă, potrivit legii, instanța nu putea să judece decât în primă instanță.(3) Hotărârile date în ultimă instanță rămân neapelabile, chiar dacă în hotărâre s-a arătat că au fost pronunțate în primă instanță.(4) Împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, afară de cazul când legea dispune altfel.

[4] Articolul 476Efectul devolutiv al apelului(1) Apelul exercitat în termen provoacă o nouă judecată asupra fondului, instanța de apel statuând atât în fapt, cât și în drept.(2) În cazul în care apelul nu se motivează ori motivarea apelului sau întâmpinarea nu cuprinde motive, mijloace de apărare sau dovezi noi, instanța de apel se va pronunța, în fond, numai pe baza celor invocate la prima instanță.(3) Prin apel este posibil să nu se solicite judecata în fond sau rejudecarea, ci anularea hotărârii de primă instanță și respingerea ori anularea cererii de chemare în judecată ca urmare a invocării unei excepții sau trimiterea dosarului la instanța competentă.

[5] Articolul 477Limitele efectului devolutiv determinate de ceea ce s-a apelat(1) Instanța de apel va proceda la rejudecarea fondului în limitele stabilite, expres sau implicit, de către apelant, precum și cu privire la soluțiile care sunt dependente de partea din hotărâre care a fost atacată.(2) Devoluțiunea va opera cu privire la întreaga cauză atunci când apelul nu este limitat la anumite soluții din dispozitiv ori atunci când se tinde la anularea hotărârii sau dacă obiectul litigiului este indivizibil.

[6] Articolul 478Limitele efectului devolutiv determinate de ceea ce s-a supus judecății la prima instanță(1) Prin apel nu se poate schimba cadrul procesual stabilit în fața primei instanțe.(2) Părțile nu se vor putea folosi înaintea instanței de apel de alte motive, mijloace de apărare și dovezi decât cele invocate la prima instanță sau arătate în motivarea apelului ori în întâmpinare. Instanța de apel poate încuviința și administrarea probelor a căror necesitate rezultă din dezbateri.(3) În apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot formula pretenții noi.(4) Părțile pot însă să expliciteze pretențiile care au fost cuprinse implicit în cererile sau apărările adresate primei instanțe.(5) Se vor putea cere, de asemenea, dobânzi, rate, venituri ajunse la termen și orice alte despăgubiri ivite după darea hotărârii primei instanțe și va putea fi invocată compensația legală.

[7] (5) In România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale si a legilor este obligatorie.

[8] (2) România este patria comuna si indivizibila a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasa, de naţionalitate, de origine etnica, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţa politica, de avere sau de origine sociala.

[9] ART. 15 Universalitatea (1) Cetatenii beneficiaza de drepturile si de libertatile consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au obligatiile prevazute de acestea.

[10] ART. 16 Egalitatea in drepturi (1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari. (2) Nimeni nu este mai presus de lege.

[11] ART. 124 Infaptuirea justitiei (1) Justitia se infaptuieste in numele legii. (2) Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti. (3) Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii.

[12] Articolul 4(1) Judecătorii și procurorii sunt obligați ca, prin întreaga lor activitate, să asigure supremația legii, să respecte drepturile și libertățile persoanelor, precum și egalitatea lor în fața legii și să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanților la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, să respecte Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor și să participe la formarea profesională continua.(2) Judecătorii nu pot refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă.