EXCLUSIV/ Presedintele Romaniei nu avea decat solutia juridica de revocare a procurorului sef DNA, si nu de a o respinge cu justificari simpliste si netemeinice

Specialistul SRI, col ® Ion Dedu, atrage atentia pe pagina sa de socializare la gafa comisa de Klaus Iohannis si de consilierii sai “sfatosi”:

Iata ziua „Z”Presedintele nu a revocat procurorul sef DNA. Oare cum se va desfasura de acum inainte rolul de autoritate al ministrului justitiei fata de procurorii indiferent de functia acestora, autoritate consfintita prin prevederile Constitutiei Romaniei?

Pentru consilierii sfatosi ai Presedintelui Romaniei angajati in “departamentele speciale” ale administratiei prezidentiale – instituție publică cu personalitate juridică, prin care se sprijina “exercitarea de către Președintele României a prerogativelor care îi sunt stabilite prin Constituția României și alte legi”, furnizez cateva opinii cu privire la faptul ca Presedintele nu avea decat solutia juridica de revocarea procurorului sef DNA, si nu de a o respinge cu justificari simpliste si netemeinice, astfel:
– In legea fundamentala Presedintele Romaniei nu are atributii/competente stabilite in problematica revocarii unui procuror sef, aceasta situatie este stabilita doar prin art.54, alin.(4) Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor ;

– Prin Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, se prevede la art.140 (1) “Prin Regulamentul de ordine interioară al parchetelor se stabilesc:
a) organizarea administrativă a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, a parchetelor de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii;
b) atribuţiile procurorilor generali, prim-procurorilor şi ale adjuncţilor acestora, ale procurorilor inspectori, ale procurorilor şefi şi ale procurorilor, precum şi ale celorlalte categorii de personal;
c) organizarea şi modul de desfăşurare a activităţii colegiilor de conducere ale parchetelor şi a adunărilor generale ale procurorilor;
d) ierarhia funcţiilor administrative din cadrul Ministerului Public;
e) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile compartimentelor auxiliare de specialitate ale parchetelor;
f) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile departamentului economico-financiar şi administrativ din cadrul parchetelor.
(2) Regulamentul de ordine interioară prevăzut la alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a procurorului şef al Direcţiei de investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.”

– Prin Ordinul MJ nr. 1643/2015 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție, semnat pentru ministrul justitiei de catre Liviu Stancu, secretar de stat al Ministerului Justitiei, s-a aprobat “Regulamentul de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.” Redau continutul acestui ordin : “Având în vedere propunerile procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție nr. 488/C/200/I-1/2015 din 11 februarie 2015 privind aprobarea Regulamentului de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție, luând în considerare Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 479/2015 prin care a fost avizat favorabil proiectul Regulamentului de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție, în conformitate cu dispozițiile art. 9 și 13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul dispozițiilor art. 140 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ministrul justiției emite următorul ordin: Se aprobă Regulamentul de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. La data intrării în vigoare a regulamentului prevăzut la art. 1 se abrogă Ordinul ministrului justiției nr. 2.184/C/2006 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 17 octombrie 2006, cu modificările ulterioare. Direcția Națională Anticorupție va duce la îndeplinire dispozițiile prezentului ordin. Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.”
– Art. 132 Constitutia Romaniei, Statutul procurorilor “ (1) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.”
Coroborand textele de lege enuntate anterior se constata in mod evident doar o singura solutie legala in materia revocarii procurorului sef DNA si anume faptul ca: ministrul justitiei are conferita prin Constitutie autoritate asupra procurorilor (indiferent de functia acestora), iar prin lege are atributul/competenta de a aproba si de emite un ordin privind Regulamentul de Organizare si Functionare al structurii de parchet in cauza, adica ROF al DNA, ordin (norma juridica) in baza caruia poate functiona legal institutia numita DNA.
Dupa cum se observa presedintele nu are nici un rol institutional in a stabili ceva in aceasta materie. Daca ministrul justitiei aproba si emite un ordin expres cu privire la organizarea si functionarea DNA prin care sunt stabilite competente, atributii, sarcini si activitati functionale ale procurorilor si a functiilor de conducere rezulta in mod evident ca rolul central in managementul structurii de parchet il are ministrul justitiei, exercitandu-si si autoritatea conferita constitutional asupra procurorilor, inclusiv asupra procurorului sef DNA, deci nu presedintele. Ca atare la propunerea ministrului justitiei, cu aviz favorabil sau nefavorabil din partea CSM, de revocare a procurorului sef DNA, presedintele ar fi trebuit sa adopte solutia de semnare a decretului de revocare pentru a nu se declansa un conflict constitutional interinstitutional.
Curtea Constitutionala in urma sesizarii de catre cei in drept, cred ca va decide ca solutia presedindintelui de a nu revoca procurorul sef DNA este neconstitutionala si de aici se vor vedea consecintele juridice ale acesteia…..
Rog evaluati situatia creata! (Cutov Ina).