Suntem tot mai putini, de la an la an. Migratia a incetinit, insa perspectivele cresterii naturale sunt sumbre

„Declinul populatiei este foarte bine instalat inca din 1990, iar in 1990 si 1991 a provenit din migratie externa. Din 1992 i s-a adaugat acestei componente, migratie externa negativa, si scaderea naturala. Numarul de nascuti a avut o veritabila scadere, in 1990 si 1991, si din 1992 numarul deceselor a devenit mai mare decat numarul nascutilor. S-a instalat si scaderea naturala.

Dar, dupa 2010, ce se poate observa este ca in declinul anual al populatiei, o pondere mai mare capata scaderea naturala. In ultimii doi ani, migratia externa a avut o contributie negativa de 70.000 de persoane anual, iar scaderea naturala este de 75.000 anual. Deci scaderea naturala a devenit mai importanta decat migratia externa negativa. Este o schimbare istorica„, explica Vasile Ghetau.

In ce priveste cauzele, in timp ce migratia a fost determinata preponderent de cauze economice, scaderea naturala are motivatii mult mai profunde.

„Daca migratia externa are o determinare economica foarte evidenta, scaderea naturala are o alta determinare. Migratia externa este determinata, ca mecanism esential, de economie. Ce il impinge pe om sa ia decizia de a pleca de aici si ce il atrage dincolo? Deci migratia externa va depinde in viitor de viteza cu care economiile se vor dezvolta. Cresterea economica in tarile dezvoltate va atrage in mod automat mana de lucru straina. Toate studiile OECD o arata.

Ori, sursele pe care le cauta tarile europene dezvoltate nu mai sunt ca altadata, curentul sud-nord. Au devenit est-vest. Tarile din Europa Centrala si de Vest au furnizat mana de lucru pentru tarile dezvoltate din vestul Europei si este o diferenta fundamentala, este o mana de lucru mai educata, mai competenta profesional si, foarte important, impartasesc acelasi model cultural. Dar si tarile din Europa centrala si de est se epuizeaza si deja se arunca privirile spre alte orizonturi”, a subliniat directorul Centrului de Cercetari Demografice al Academiei Romane.

In ceea ce priveste scaderea naturala a populatiei, aceasta este determinata in primul rand de numarul din ce in ce mai mic de nou nascuti.

„Scaderea naturala are o alta determinare, mult mai profunda decat cea prin migratie. Este vorba despre mecanisme care genereaza fluxurile anuale de decese si de nascuti, care sunt foarte complicate. Mai ales ca nu poti modifica mortalitatea de la un an la altul.

Componenta mortalitate in evolutia viitoare a scaderii naturale este foarte bine stabilita. Numarul de nascuti in ultimii de ani este in usor recul. Este o diferenta de 75 de mii intre numarul de decese si numarul de nascuti. 75 de mii e o cifra foarte mare. Este ingrozitor pentru o populatie de dimensiunea populatiei Romaniei, populatia rezidenta de 19,6 milioane de locuitori. Ori aceasta componenta nu se poate schimba radical in timp, nu ai cum”, a mai afirmat Vasile Ghetau.

Creste varsta la care romancele devin mamici

Totodata, creste si varsta la care femeile aduc pe lume copii. Daca in urma cu cativa ani, aceasta era 20-24 de ani, acum varsta la care femeile devin mamici este de 25-29 de ani. Insa, in urmatorii ani, aceasta va creste la 30-34 de ani. Potrivit directorului Centrului de Cercetari Demografice al Academiei Romane, aceasta este o alta cauza pentru care declinul populatiei va continua si anii urmatori.

„In populatia feminina care aduce pe lume copiii tarii, patrund intr-o masura crescanda an de an generatii mici nascute dupa 1989. Generatia 1990, prima generatie mai mica, are acum 27 de ani. Rata de ferilitate pe varsta este un instrument excelent de a ne arata intensitatea participarii populatiei feminine pe varste la inlocuirea generatiei. Ori aceste generatii au doar 27 de ani. Generatiile de fertilitate cele mai ridicate au fost multa vreme 20-24 de ani, acum sunt 25-29 cu tendinta de a creste la 30-34.

Deci in urmatorii 10 ani vor mai fi inca 10 generatii care ajung la aceste varste. Deci va domina populatia feminina care va aduce pe lume copiii tarii. Aceste generatii fiind mai mici, in mod automat, cu acelasi numar mediu de copii la o femeie, este un lucru matematic, numarul de nascuti va scadea. Natalitatea va merge mai in jos.

Scazand numarul de nascuti, numarul de decese nu are cum sa scada pentru ca in propriile mele abordari prospective, ipoteza asupra mortalitatii este una optimista, de scadere a mortalitatii pe varste, crestere a sperantei de viata. Dar efectele pozitive care au o astfel de ipoteza asupra numarului de decese sunt anihilate, sunt acoperite de imbatranirea demografica. Trei sferturi dintre decesele anuale au loc in Romania la varste de 65 de ani si peste. Deci acolo se afla mortalitatea in Romania”, a mai spus Vasile Ghetau.

Directorul Centrului de Cercetari Demografice al Academiei Romane a subliniat ca, daca natalitatea nu va fi redresata, populatia Romaniei se va reduce din ce in ce mai mult. Perspectivele nu sunt foarte bune in acest moment.

„Deci calculele prospective arata ca cifra de 250.000 ramane in constanta pana in 2030-2040 ca numar de decese. Dupa 2040, daca nu intervine o redresare a natalitatii si acest numar se va reduce, pentru ca intr-o populatie care scade dramatic in mod normal scade si numarul de decese.

Si, reiau acum, perspectivele cresterii naturale sunt din pacate foarte dure. Va spuneam ca este o schimbare istorica pentru ca, iata, se instaleaza ca si componenta majora in declinul viitor al populatiei Romaniei scaderea naturala, care este mult mai greu de schimbat in timp”, a mai declarat Vasile Ghetau.

Citeste si:

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.