EXCLUSIV/Solicităm public, M.A.I. și Poliției Române să evidențieze public atribuțiile șefilor și documentele prin care Poliția s-a înființat

Într-o țară în care secretul de stat și de serviciu se uzitează tot mai des, abuziv, pentru ascunderea încălcării legilor chiar de către cei chemați să aplice Legea doar pentru că niște indivizi au ajuns accidental/„au căzut din cer” pe un scaun de șef și s-au apucat să facă tot felul de promisiuni/înțelegeri, este evident că nu suntem pe drumul cel bun. Nu că democrația ar exista în vreo țară din lumea aceasta însă, cât timp vom tăcea și vom accepta ca orice „căzut/aterizat în scaunul de șef” să fie condus la rândul său doar de propriile interese/proprii subordonați cu siguranță nu vom evolua ca societate, stat. (Cerasela N.).

Către,

MINISTRUL AFACERILOR INTERNE

INSPECTORUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE

DIRECTORUL GENERAL AL D.G.P.M.B.

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE

DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Subscrisa, Ziarul Incisiv de Prahova,

Având în vedere prevederile art.31 alin.(1), (2) și (4)[1] Constituție art.1-3[2] din Legea nr.218/2002, art.1 și 2 din OUG nr.30/2007[3] și ale Legii nr.52/2003,

Având în vedere și faptul că M.A.I. a publicat în Monitorul Oficial regulamentele de organizare și funcționare și a structurilor din componența Aparatului central al M.A.I. prevăzute în cuprinsula art.12 alin.(6)[4] din OUG nr.30/2007,

În temeiul prevederilor Legii nr.544/2001, vă solicităm să ne comunicați, în format electronic, la adresa de e-mail: incisivprahova@gmail.com, în termenul legal de 10 zile, următoarele informații de interes public:

1. Motivele pentru care fotografia directorului D.G.P.M.B., dl.Voicu Marius, nu este afișată pe sitte-ul acestei structuri a M.A.I. (atașăm printscreen), deși pe același sitte sunt publicate fotografiile adjuncților D.G.P.M.B.
2. Enumerați, în cuprisnul răspunsului dvs., toate atribuțiile directorului general al D.G.P.M.B., dl.Voicu Marius.
3. Enumerați, în cuprisnul răspunsului dvs., pentru fiecare director general adjunct al D.G.P.M.B.: d-nii Dragoș Orlando Nicu și Marius Eugen Ștefan, toate atribuțiile pe care aceștia le îndeplinesc în exercitarea funcției/mandatului.

Menționăm că atribuțiile celor 3 funcționari numiți la conducerea D.G.P.M.B. (menționați mai sus) nu sunt publicate pe sitte-ul acestei structuri a M.A.I.

4. Actul de înființare al D.G.P.M.B. (ordinul de ministru prevăzut în conținutul art.4 alin.(3) din Legea nr.218/2002[5] coroborat cu art.12 alin.(4) din O.U.G. nr.30/2007[6]). Menționăm că, potrivit art. 187[7], 188[8], 191[9], 192[10], 193[11] coroborate cu art. 196 alin.(1)[12] Cod Civil actul de înființare al unei entități precum D.G.P.M.B. trebuie să fie opozabil tuturor persoanelor, în conformitate cu art.201[13] Cod Civil.
5. Regulamentul de organizare și funcționare al D.G.P.M.B. (dat fiind și prevederile art.16 din Legea nr.218/2002).
6. Regulamentul de Ordine Interioară al D.G.P.M.B.
7. Motivele pentru care atribuțiile conducătorilor polițiilor de sector respectiv de secții nu sunt publicate pe sitte-ul structurii M.A.I. intitulată: Direcția Generală de Poliție a Municipiului București.
8. 8. Motivele pentru care fotografiile adjuncților inspectorului general: d-nii Apreutesei Victor Wili și Dragnea Florian, nu sunt afișate pe sitte-ul acestei structuri a M.A.I. (atașăm printscreen), deși pe același sitte sunt publicate fotografiile inspectorului general al I.G.P.R., dl. Ioniță Alexandru și a: adjuncților inspectorului general al I.G.P.R. Dragnea Florian, Țuicu Carmen Camelia, Miron Adrian Ciprian.
9. 9. Enumerați toate atribuțiile pe care le îndeplinește inspectorul general al I.G.P.R., dl.Ioniță Alexandru Cătălin.
10. 10. Enumerați, pentru fiecare adjunct al inspectorului general al I.G.P.R.: Apreutesei Victor Wili, Dragnea Florian, Țuicu Carmen Camelia, Miron Adrian Ciprian, toate atribuțiile pe care aceștia le îndeplinesc în exercitarea funcției/mandatului.

Menționăm că atribuțiile celor 5 funcționari numiți la conducerea I.G.P.R. (menționați mai sus) nu au publicate pe sitte-ul acestei structuri a M.A.I. atribuțiile pe care aceștia le îndeplinesc.

11. 11. Actul de înființare al I.G.P.R. (ordinul de ministru prevăzut în conținutul art.4 alin.(3) din Legea nr.218/2002 coroborat cu art.12 alin.(4) din O.U.G. nr.30/2007). Menționăm că, potrivit art. 187, 188, 191, 192, 193 coroborate cu art. 196 alin.(1) Cod Civil actul de înființare al unei entități precum D.G.P.M.B. trebuie să fie opozabil tuturor persoanelor, în conformitate cu art.201 Cod Civil.
12. Regulamentul de organizare și funcționare al I.G.P.R. (dat fiind și prevederile art.16 din Legea nr.218/2002).
13. Regulamentul de organizare și funcționare al I.G.P.R.
14. Ordinul de ministru prin care se înființează fiecare inspectorat județean de poliție. În cazul în care există un singur ordin de ministru prin care se înființează toate inspectoratele județene de poliție, vă solicităm să ni-l comunicați.
15. Motivele pentru care regulamentele de organizare și funcționare ale inspectoratelor județene de poliție nu sunt publicate nici măcar pe sitte-urile acestora.
16. Procedura/procedurile de „mobbing” (hărțuirea intenționată a angajaților la locul de muncă)[14] uzitate de/în M.AI. și Poliția Română. Menționăm că Ziarul Incisiv de Prahova a publicat în ediția din 26 februarie 2018 dispoziția ilegală a secretarilor M.AI., înregistrată sub nr.8042/13.02.2018 prin care sunt „legitimate” acțiunile șefilor de hărțuire și intimidare a angajaților „neascultători” (cu precădere liderii de/din sindicate care nu s-au suspendat din activitate).

Cu stimă,

Redactia Incisiv de Prahova

[1] ART. 31 Dreptul la informatie (1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingradit. (2) Autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal. (4) Mijloacele de informare in masa, publice si private, sunt obligate sa asigure informarea corecta a opiniei publice.

[2] Articolul 1Poliţia Română face parte din Ministerul Afacerilor Interne şi este instituţia specializată a statului, care exercită atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, a proprietăţii private şi publice, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, respectarea ordinii şi liniştii publice, în condiţiile legii.Articolul 2Activitatea Poliţiei Române constituie serviciu public specializat şi se realizează în interesul persoanei, al comunităţii, precum şi în sprijinul instituţiilor statului, exclusiv pe baza şi în executarea legii.Articolul 3În îndeplinirea misiunilor care îi revin Poliţia Română cooperează cu instituţiile statului şi colaborează cu asociaţiile şi organizaţiile neguvernamentale, precum şi cu persoanele fizice şi juridice, în limitele legii.

[3] Articolul 1(1) Ministerul Afacerilor Interne*) este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică şi cu sediul în municipiul Bucureşti.(2) Ministerul Afacerilor Interne*) exercită, conform Constituţiei şi legilor ţării, atribuţiile ce îi revin cu privire la:a) apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, a proprietăţii publice şi private;b) realizarea Programului de guvernare şi a strategiilor în domeniul reformei administraţiei publice şi ordinii publice şi monitorizarea, în numele Guvernului, a elaborării şi aplicării programelor de reformă instituţională de către ministere şi celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale*); c) îndeplinirea obligaţiilor ce revin României în calitate de stat membru al Uniunii Europene şi participarea la procesul de elaborare a politicilor şi actelor normative comunitare în domeniile sale de competenţă; e) reprezentarea Guvernului pe plan local; g) parteneriat cu autorităţile locale şi cu structurile asociative ale autorităţilor publice locale; k) administrarea rezervelor de stat;l) protecţia civilă şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;m) regimul actelor de identitate şi de stare civilă, al paşapoartelor simple, al permiselor de conducere şi al certificatelor de înmatriculare/înregistrare a vehiculelor;n) administrarea şi protecţia Fondului arhivistic naţional;o) asigurarea aplicării strategiei şi politicii Guvernului în domeniul pregătirii economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare;p) asigurarea ordinii publice;r) paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor şi valorilor;s) prevenirea şi combaterea faptelor antisociale;t) respectarea regimului juridic al frontierei de stat;u) regimul juridic al străinilor, al solicitanţilor de azil şi al persoanelor care au dobândit o formă de protecţie în România;v) apărarea împotriva incendiilor şi protecţia civilă a populaţiei şi bunurilor. Articolul 2Pentru realizarea obiectivelor din domeniile sale de competenţă, Ministerul Afacerilor Interne*) exercită următoarele funcţii:a) funcţia de strategie, prin care elaborează politicile sectoriale şi strategiile de punere în aplicare a Programului de guvernare şi a politicilor comunitare în domeniile sale de competenţă;b) funcţia de reglementare, prin care asigură elaborarea cadrului normativ şi instituţional în vederea realizării obiectivelor strategice şi a transpunerii acquis-ului comunitar pentru domeniile sale de competenţă;c) funcţia de autoritate de stat, prin care asigură punerea în aplicare şi respectarea reglementărilor legale pentru domeniile sale de competenţă, precum şi monitorizarea realizării politicilor şi strategiilor în domeniile sale de competenţă;d) funcţia de reprezentare, prin care asigură, în numele statului sau al Guvernului, reprezentarea pe plan intern, pe plan extern şi în cadrul instituţiilor şi structurilor Uniunii Europene pentru domeniile sale de competenţă;e) funcţia de management public, prin care asigură administrarea proprietăţii publice şi private a statului pentru care statul este responsabil în domeniile sale de competenţă, precum şi managementul serviciilor şi resurselor financiare şi umane; g) funcţia de autoritate de management pentru Facilitatea Schengen;h) funcţia de coordonare a utilizării asistenţei financiare nerambursabile acordate României de către Uniunea Europeană pentru domeniile sale de competenţă;i) funcţia de gestionare a creditelor externe, altele decât cele comunitare, pentru domeniile sale de competenţă.

[4] (6) Direcţiile generale/direcţiile din aparatul central al Ministerului Afacerilor Interne coordonează, controlează şi monitorizează, potrivit competenţelor în domeniul de activitate, modul de aplicare a prevederilor legale de către structurile prevăzute la alin. (1).

[5] Articolul 4 (3) Unităţile de poliţie se înfiinţează prin ordin al ministrului afacerilor interne.

[6] Articolul 12 (4) Ministrul afacerilor interne, pe baza consultării Colegiului ministerului, poate înfiinţa, desfiinţa, disloca şi redisloca unităţi, până la eşalonul brigadă, exclusiv, servicii, secţii, birouri, compartimente şi subunităţi, în limita posturilor aprobate şi a fondurilor băneşti alocate.

[7] Articolul 187Elementele constitutiveOrice persoană juridică trebuie să aibă o organizare de sine stătătoare şi un patrimoniu propriu, afectat realizării unui anumit scop licit şi moral, în acord cu interesul general.

[8] Articolul 188Calitatea de persoană juridicăSunt persoane juridice entităţile prevăzute de lege, precum şi orice alte organizaţii legal înfiinţate care, deşi nu sunt declarate de lege persoane juridice, îndeplinesc toate condiţiile prevăzute la art. 187.

[9] Articolul 191Persoana juridică de drept public(1) Persoanele juridice de drept public se înfiinţează prin lege.(2) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1), în cazurile anume prevăzute de lege, persoanele juridice de drept public se pot înfiinţa prin acte ale autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale ori prin alte moduri prevăzute de lege.

[10] Articolul 192Regimul juridic aplicabilPersoanele juridice legal înfiinţate se supun dispoziţiilor aplicabile categoriei din care fac parte, precum şi celor cuprinse în prezentul cod, dacă prin lege nu se prevede altfel.

[11] Articolul 193Efectele personalităţii juridice(1) Persoana juridică participă în nume propriu la circuitul civil şi răspunde pentru obligaţiile asumate cu bunurile proprii, afară de cazul în care prin lege s-ar dispune altfel.(2) Nimeni nu poate invoca împotriva unei persoane de bună-credinţă calitatea de subiect de drept a unei persoane juridice, dacă prin aceasta se urmăreşte ascunderea unei fraude, a unui abuz de drept sau a unei atingeri

[12] Articolul 196Cauzele de nulitate(1) Nulitatea unei persoane juridice poate fi constatată sau, după caz, declarată de instanţa judecătorească numai atunci când: a) lipseşte actul de înfiinţare sau nu a fost încheiat în forma autentică în situaţiile anume prevăzute de lege; g) s-au încălcat dispoziţiile legale privind patrimoniul iniţial sau capitalul social minim, subscris şi vărsat; i) au fost nesocotite alte dispoziţii legale imperative prevăzute sub sancţiunea nulităţii actului de înfiinţare a persoanei juridice.(2) Nerespectarea dispoziţiilor alin. (1) lit. a), c)-g) se sancţionează cu nulitatea absolută.

[13] Articolul 201 Obligaţia de verificare a documentelor publicatePersoana juridică este obligată să verifice identitatea dintre textul actului constitutiv sau al statutului şi textul depus la registrul public şi cel apărut într-o publicaţie oficială. În caz de neconcordanţă, terţii pot opune persoanei juridice oricare dintre aceste texte, în afară de cazul în care se face dovada că ei cunoşteau textul depus la registru.

[14] Mobbing-ul este o forma de hartuire psihologica la locul de munca, care dureaza de mai bine de 6 luni. Aceasta forma de hartuire are drept scop de a face rau intentionat si se caracterizeaza prin atacarea unui salariat prin zvonuri, intimidare, umilire, discreditare, izolare, critici, insulte, remarci defaimatoare, violenta verbala si fizica. De cele mai multe ori, victima se afla in imposibilitatea de a raspunde atacurilor iar din acest motiv ajunge sa sufere de depresii, boli psihosomatice, insomnie, tulburari de comportament (abuz de substante, alcool, tutun, bruxism), scaderea increderii in sine si a stimei de sine, pierderea eficientei in munca, stress acut, stress posttraumatic.  Aceste simptome sunt similare cu cele care apar dupa diferite experiente traumatizante, precum calamitati sau agresiuni. Simptomele mobbing-ului se pot mentine mai multi ani dupa producerea incidentelor. Alte consecinte pot fi: izolarea sociala, probleme familiale si economice cauzate de absentele de la locul de munca sau la pierderea locului de munca.