Implicatii regionale privind mutarea ambasadei SUA

Mutarea ambasadei, spunea Trump in timpul campaniei, va fi „ultimul pas ce trebuie facut pentru pace”, insa ceea ce presedintele american nu a spus este ca, pentru indeplinirea acestui fapt, trebuie sa existe un proces de pace, el fiind intrerupt inca din 2014, atunci cand Israelul a decis sa continue constructiile de colonii in Ierusalimul de Est, pe care il controleaza inca din 1967, ca urmare a Razboiului de Sase Zile.

Cu toate acestea, palestinienii si o parte insemnata a comunitatii internationale privesc Ierusalimul de Est ca viitoarea capitala a statului palestinian, in contextul in care se va pune in practica solutia „celor doua state”. Elocventa in acest sens este Rezolutia Consiliului de Securitate al ONU din 1980, care a condamnat anexarea Ierusalimului de Est de catre Israel, neacceptand propunerea statului evreu de la acea data de a declara Ierusalim drept capitala.

Dar, in martie 2018, Trump anunta ca Statele Unite isi vor muta ambasada „in timp foarte scurt”, ceea ce a starnit o serie de reactii de nemultumire din partea unor parteneri precum Turcia, Autoritatea Palestiniana sau Iordania, in timp ce puternicul cleric siit din Irak, Muqtada al-Sadr, un apropiat al Iranului, a declarat ca un asemenea gest ar echivala cu un razboi indreptat de americani impotriva Islamului.

Toate aceste reactii survin pentru ca decizia arata ca SUA recunosc Ierusalimul drept capitala a statului evreu, punand capat unui consens vechi de 70 de ani.

Relevanta Palestinei

Orientul Mijlociu este cuprins de o serie de conflicte, precum cel din Libia, Yemen, Irak sau Siria, dezvoltate dupa interventia SUA din Irak, in 2003, si dupa Primavara Araba, creand un vid de putere care a readus Arabia Saudita si Iranul in lupta directa pentru hegemonie regionala, context in care relevanta discursului regional privind Palestina este extrem de importanta.

Pentru a limita capacitatea de proiectie a puterii iraniene, sauditii si-au legitimat politicile regionale prin faptul ca detin custodia locurilor sfinte de la Mecca si Medina, fiind totodata sunniti si arabi, pozitionand Iranul siit si persan in postura de actor periferic al Orientului Mijlociu.

Pe acest fond, Iranul a adoptat cauza palestiniana si discursul dur la adresa statului Israel, sprijinind grupari precum Hezbollah sau Hamas si infiintand totodata Jihadul Islamic Palestinian in Fasia Gaza.

Anul 2004 reprezinta momentul in care, sub presiunile occidentale, Arabia Saudita retrage sprijinul accordat Hamas, ceea ce permite apropierea gruparii din Fasia Gaza de Iran. Moartea lui Yasser Arafat in 2005 va conduce in 2007 catre scindarea factiunilor palestiniene, dupa ce Autoritatea Palestiniana a decis dizolvarea guvernului de la acea data condus in premiera de catre Hamas, care castigase in mod zdrobitor alegerile, dand nastere unui conflict sangeros intre palestinieni, cunoscut si ca Razboiul Civil Palestinian.

Intr-un celebru interviu acordat think tank-ului RAND Corporation, in 2008, un fost ministru egiptean al Apararii remarca importanta pe care Iranul a ajuns sa o detina privind cauza palestiniana, afirmand: „Inainte, iranienii veneau sa ne vorbeasca despre Palestina si le raspundeam ‘Cine sunteti voi sa vorbiti despre Palestina’ Acum, cand vor sa spuna ceva, trebuie sa ii ascultam”.

Rivalitatea geopolitica saudito-iraniana a transformat in prezent Palestina intr-un teritoriu al conflictelor proxy, purtate prin intermediari, acolo unde Riyadul sustine Fatah si Autoritatea Palestiniana, dispuse la negociere cu Israel, in timp ce Teheranul sprijina miscarile din Gaza, in special Hamas, care neaga existenta Israelului ca stat.

Trump si Orientul Mijlociu

„Consider ca atat palestinienii, cat si israelienii au dreptul sa aiba propria lor tara”, este declaratia recent data de catre nimeni altul decat printul Mohammed bin Salman, mostenitorul Regatului saudit si actualul artizan al politicii externe a Arabiei Saudite.

Trecuta aproape neobservata de presa din tara noastra, afirmatia, care evident este conditionata de existenta unui proces de pace, vine pe fondul unei aliante saudito-israeliene din ce in ce mai puternice si evidente, ambele tari temandu-se de politica regionala a Iranului.

Mai mult, pentru prima data in istorie, sauditii au permis unei companii aeriene (cum este cazul Air India) care decoleaza din Tel Aviv sa tranziteze spatiul aerian national.

De altfel, atat Arabia Saudita, cat si Israelul au fost cei mai vehementi contestatari ai acordului nuclear iranian si cei mai vocali actori care au cerut interventia Vestului pe frontul din Siria. Sauditii au refuzat inclusiv postura de membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU, ca forma de a-si manifesta nemultumirea fata de politica partenerilor occidentali – dar in special fata de Administratia Obama – care a permis ascensiunea Iranului pe fronturile din Siria si Yemen.

Mult mai recent, in perioada actuala, tensiunile dintre Israel si Iran ating cote alarmante, dupa ce Israelul a realizat o serie de raiduri aeriene impotriva bazelor militare iraniene instalate in Siria si dupa ce fortele iraniene au lansat o serie de rachete catre Platoul Golan. In mod cert, israelienii nu vor permite instalarea unor forte militare pro iraniene in Siria, pe modelul Hezbollah din sudul Libanului.

In fapt, alianta saudito-israeliana nu reprezinta o noutate in analiza Orientului Mijlociu, regiune in care totdeauna statele s-au aliat impotriva unui inamic comun, in ciuda divergentelor istorice.

Cu toate acestea, mutarea ambasadei pune intr-o situatie dificila partenerii SUA, cu precadere Egiptul, Iordania, Turcia si Arabia Saudita, care dincolo de discursul din media internationala, la nivel national trebuie sa evite orice escaladare a tensiunilor. Chiar Liga Statelor Arabe si-a manifestat recent dezacordul privind decizia Washingtonului, o decizie care vine insa intr-un moment extrem de important, si anume la scurt timp dupa iesirea SUA din acordul nuclear.

Se pune astfel o presiune suplimentara pe Iran, care va trebui sa ofere un raspuns „in apararea cauzei palestiniene”, iar o sustinere a ripostei armate a Hamas si Hezbollah va conduce inevitabil catre divergente cu statele europene si ruperea definitiva a acordului, un acord din care Teheranul nu doreste sa iasa.

De cealalta parte, neimplicarea Teheranului in dosarul ambasadei va limita legitimitatea actiunilor sale regionale. Insasi Hamas si Jihadul Islamic Palestinian si-au declarat public deja nemultumirea fata de sustinerea neconditionata a Iranului pentru regimul Assad, in lupta acestuia impotriva musulmanilor, iar o lipsa a unei reactii solide in dosarul mutarii ambasadei va fi ca o piatra de moara pentru politica regionala a Iranului.

Apropierea saudito-israeliana ar putea readuce in prim plan Initiativa Araba pentru Pace, nimic altceva decat planul saudit pentru rezolvarea conflictului din Palestina, vechi de 16 ani si care prevede recunoasterea statului Israel in conditiile in care acesta revine la granitele din 1967, rezolvarea problemei refugiatilor palestinieni si devenirea Ierusalimului de Est capitala a noului stat palestinian.

Toate aceste conditii ar putea fi reevaluate, pentru o forma finala care sa puna capat conflictului si care sa ofere o pace totala pentru Israel. Totodata, este foarte posibil ca o asemenea solutie sa fie departe de a se realiza, scenariu in care am putea asista la o situatie de genul business as usual, fara efecte majore pe plan regional ca urmare a mutarii ambasadei.

Chiar si asa, limitarea reactiei iraniene ar reprezenta un succes imens al oponentilor Teheranului. Totodata, desi foarte putin probabil pe termen scurt si mediu, o sustinere de catre Iran a ripostei Hamas si/sau Hezbollah nu numai ca va conduce catre ruperea definitiva a acordului nuclear, dar s-ar putea sa conduca si catre o confruntare militara israeliano-iraniana, cel putin pe teritoriul Siriei, acolo unde Israelul va face tot ce ii sta in putinta sa distruga orice facilitate militara a Iranului.

Razvan Munteanu este directorul think tank-ului Chamber for Excellence in International Affairs, si autorul mai multor articole si carti de specialitate, fiind totodata colaboratorul unor publicatii media internationale si nationale.

Despre ce vrei sa scriem?

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.