Rodica Stanoiu in pantaloni. Tudorel Toader face preluari politice si liste negre

Deocamdata insa certitudinile sunt altele. Si anume ca dl Banila nu a avut niciodata de-a face cu crima organizata, un domeniu care cere poate cea mai mare specializare avand in vedere specificul inclusiv transfrontalier al infractiunilor. Ca dl Banila nu are in portofoliul de procuror si manager de parchet nicio mare fapta de vitejie care sa-l fi remarcat. Si ca dl Banila este unul dintre apropiatii, unii spun chiar pupilul profesional, al dnei Oana Schmidt Haineala.

Dna Haineala este seful Corpului de control al MJ, fosta secretar de stat a lui Florin Iordache, initial audiata in dosarul OUG 13, patroana spirituala a conducerii Inspectiei Judiciare, dorita de Carmen Dan pentru postul de secretar de stat in ministerul de Interne. Pentru toti cei care considera ca aceste circumstante o recomanda ca om de nadejde in lupta cu statul paralel, trebuie spus si ca dna Haineala este semnatara, in calitate de vicepresedinte CSM, a protocolului dintre Consiliului Superior al Magistraturii si SRI. Eu nu vad nimic rau in acel protocol, dar cei care acuza statul paralel vad. Deci ce ne facem?

Ceea ce din punctul meu de vedere creeaza deja o prezumtie de preluare politica este un alt fapt, invocat de insusi ministrul Toader pe Facebook si confirmat de dl Horodniceanu: cele trei intrebari puse inca sefului DIICOT de catre ministru cu ocazia interviului.

1.Aspecte referitoare la achitari. Lasand la o parte faptul ca DIICOT sta foarte bine din acest punct de vedere, cu un procent de o cifra, dl ministru da prin aceasta intrebare dovada fie de amatorism, ceea ce pot crede, fie de intrare intr-o teza toxica si anume ca achitarile sunt o plaga a sistemului judicar.

Fals! Achitarile sunt cea mai buna dovada de sanatate a sistemului judiciar. Inseamna ca procesul penal e viu, ca se administreaza probe, ca e lupta si ca prezumtia de nevinovatie e cu adevarat respectata. Sa ne fereasca Dumnezeu de 100% condamnari cum se intampla numai in Rusia! Aceea e moartea justitiei. De altfel, rata achitarilor in UE este de aproximativ 25%, cu muuult mai mare decat in Romania.

Apoi, dupa cum am mai explicat, achitarea nu inseamna neaparat nevinovatie, dupa cum nu inseamna neaparat abuz. Exista posibilitatea ca un vinovat sa nu poata fi condamnat fie din cauza unui viciu procedural, fie din cauza unei decizii CCR care dezicrimineaza sau elimina probe, adica ceea ce in Romania se intampla constant in ultimii ani.

Cat despre abuzul procurorului, el are loc numai cand acesta este perfect constient de nevinovatia inculpatului si atunci e vorba despre o fapta penala care trebuie pedepsita sever. Dar faptul ca in limite procedurale corecte, cu buna credinta, procurorul are o alta viziune decat judecatorii, uneori la randul lor cu opinii diferite intre fond si apel sau chiar in cadrul aceluiasi complet, nu intra in categoria abuz.

Faptul ca ministrul Justitiei isi permite sa califice o ancheta incheiata cu achitare drept represiune nedreapta, o infractiune in sine, comisa cu intentie care trebuie dovedita, mi se pare de o gravitate fara margini si o incalcare extrema a independentei justitiei, in fata careia CSM tace suspect, desi am cerut de ore bune un punct de vedere. Poate pentru CSM e in regula ca ministrul ameninta magistratii cu liste negre si ii face infractori la gramada.

Si, atentie!, in lista neagra a rusinii si epurarii probabil ceruta de dl Toader in mod explicit, nu este vorba doar despre procurori, ci si despre judecatori care au dispus arestari sau despre un prim complet care a dispus o condamnare inainte de o achitare in apel.

Combinati asta cu viitoarea sectie pentru anchetarea magistratilor, cu trecerea procurorilor sefi la cheremul ministrului Justitiei si cu modificarea raspunderii magistratilor si veti vedea ca Rodica Stanoiu e din nou in fruntea ministerului Justitiei.

In plus, chestiunea achitarilor nu intra in atributiile unui procuror-sef, functie manageriala. Conform legii, el nici nu are voie sa intre in dosarul asupra caruia procurorul de caz e suveran. Nici macar trimiterea in judecata nu o semneaza el, ci seful de sectie. Daca-i reprosezi achitarile unui procuror sef e ca si cum i-ai reprosa ca nu s-a bagat in dosar, adica i-ai imputa ca nu a comis o ilegalitate.

2. Dosarele de lunga durata, in speta dosarul de 11 ani de la DIICOT. Aceasta poate fi intr-adevar o problema manageriala. Dar pe de-o parte trebuie vazute motivele concrete ale amanarii, care poate fi independenta de vointa procurorilor, pe de alta parte, trebuie vazut daca este o chestiune punctuala sau sistemica.

Are dl Toader o statistica din care sa rezulte ca la DIICOT dosarele au trenat din cauze imputabile managerial dlui Horodniceanu, de exemplu proasta folosire a resurselor umane si materiale ale acestuia? Nu a prezentat niciuna. Un singur dosar amanat de 11 ani din care dl Horodniceanu a fost doar 3 sef este un pretext ridicol.

3. Limitele libertatii de exprimare a procurorilor. Aici dl Toader nici macar nu si-a mai dat silinta sa ascunda unde bate. Dl Horodniceanu a fost un critic sever, inclusiv intr-un interviu pentru Ziare.com, al noilor legi ale justitiei ceea ce e clar ca dl Toader nu poate inghiti.

Dar ceea ce dl Horodniceanu a constatat si a afirmat public este ceea ce a constatat si GRECO in raportul sau, de exemplu faptul ca noua legislatie va duce la o decimare prin pensionari masive a sistemului judiciar care se va bloca. E gresit ca un procuror sef sa avertizeze asupa acestor lucruri care tin de domeniul sau de activitate?

Daca aceste teme, cu mare trecere la PSD, ALDE si televizunile lor de casa, sunt motivele inlaturarii lui Daniel Horodniceanu, da, preluarea politica e pe fata.

Si jocul de-acum e simplu de anticipat. Dl Iohannis poate sa-l accepte sau nu pe dl Banila. Daca-l accepta, foarte bine, in opinia mea, Oana Haineala va conduce DIICOT prin interpus ceea ce, nu ma indoiesc, convine PSD. Daca nu il accepta, ministrul va face o propunere, posibil chiar mai rea, asupra careia va invoca drept de veto in baza Deciziei 45/2018 a CCR privind modificarea Legii 303/2004, care a stabilit deja in urma unei extinderi a controlului de constitutionalitate, deci din proprie initiativa practic, ca presedintele are dreptul sa refuze o singura propunere venita de la ministru.

Daca pe 30 mai, CCR va decide ca si revocarea procurorilor sefi este exclusiv in pixul ministrului Justitiei, preluarea politica nu va fi doar a DIICOT, ci a tuturor parchetelor din Romania. Si nu pentru a preintampina abuzurile, ci pentru a comite abuzuri prin autentice actiuni de politie politica asa cum se intampla pe vremea cand parchetele erau tot la cheremul ministrului, de exemplu, in epoca Stanoiu, cand dosarele erau discutate in sedintele de partid.

Liste negre pentru procurori, preluare politica, teroare cu sectii de executie, un ministru coborat direct din stalinism. Cam asa arata viitorul justitiei din Romania si indiferent cat dispretuieste ministrul Toader recomandarile GRECO si, probabil, ale Comisiei de la Venetia, chiar daca face parte din ea, sa nu ne imaginam ca in aceste conditii, Romania va putea ramane membru cu drepturi intacte nu doar al UE, ci si al Consiliului Europei.

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.