Ce fac CNA, CNCD si mass-media pentru a combate intoleranta si instigarea la ura in Romania

„Unele decizii cu incarcatura politica luate la inceputul anului 2018 releva presiunile la care este supusa institutia si sunt de natura sa compromita principiile care guverneaza activitatea CNCD”, se arata in raportul organizatiei neguvernamentale.

In 2017, CNCD a avut o practica mai unitara in tratarea plangerilor si aplicarea sanctiunilor, dar „imbunatatirile inregistrate in activitatea institutiei anul trecut au fost compromise de derapajele de la inceputul anului 2018, care au evidentiat presiunile politice la care este supusa aceasta”.

In plus, ramane in continuare neclar modul in care CNCD decide sa foloseasca echipa proprie de investigatii.

Consiliul National al Audiovizualului

Potrivit raportului ActiveWatch, Consiliul National al Audiovizualului (CNA) a aplicat, in 2017, un numar mic de sanctiuni, dar cu o valoare totala mult mai mare decat a celor aplicate de CNCD. Insa sanctiunile aplicate de CNA vizeaza, de multe ori, pachete de incalcari ale legislatiei audiovizuale si nu este clar ce proportie din fiecare amenda poate fi direct atribuita discursurilor de ura, mentioneaza sursa citata.

„CNA nu justifica suficient de clar motivele pentru care aplica sanctiunile, prin urmare impactul educativ al acestora este redus semnificativ”, se mai precizeaza in raportul organizatiei neguvernamentale.

Datele oferite de Ministerul Public arata ca, la nivelul parchetelor, lipsa de fermitate in ceea ce priveste solutionarea cauzelor privind incitarea la ura si discriminare se pastreaza. Astfel, se mentioneaza ca in 2014 si 2015 nu a fost trimisa in judecata nicio cauza incadrata la articolul 369 Cod Penal, iar in 2016 si 2017 cate una. De asemenea, in 2014, 2016 si 2017 nu a fost trimisa in judecata nicio cauza incadrata in prevederile OUG nr. 31/2002, iar in 2015 au fost trimise in judecata cinci astfel de cauze.

In raport se subliniaza ca un numar mic din dosarele instrumentate de parchete ajung pe rolul instantelor, iar un numar mare de dosare nu sunt solutionate pentru perioade lungi de timp.

Care este situatia in presa

Raportul ActiveWatch mai arata ca autoreglementarea la nivelul partidelor politice si organizatiilor de media pare sa existe mai mult pe hartie, indicandu-se ca foarte putine cazuri de combatere a discursului de ura din interiorul partidelor ajung in media.

In plus, se mentioneaza ca moderarea comentariilor care contin discursuri de ura publicate de cititori pe site-urile de stiri generaliste este, practic, inexistenta, Adevarul fiind singura platforma cu audienta considerabila care si-a asumat acest lucru.

„Este necesara o imbunatatire a modului in care federatiile sportive se raporteaza la discursurile instigatoare la ura care au loc in timpul competitiilor sportive. Este necesara o valorificare mai eficienta a sportului ca vector de promovare a diversitatii”, se mai precizeaza in raport.

ActiveWatch sustine ca legislatia existenta in materie de combatere a discursului instigator la ura este acoperitoare si nu este excesiva, iar o buna parte dintre propunerile legislative cu efecte descurajante asupra promovarii diversitatii si tolerantei sunt mai degraba abandonate la comisii.

Organizatia neguvernamentala mentioneaza ca in 2017 a existat un numar relativ mare de propuneri legislative bazate pe argumentatii de sorginte nationalista sau intoleranta.

Maghiarii, rromii si minoritatile sexuale au fost tinta predilecta

Potrivit raportului, maghiarii, rromii si minoritatile sexuale au fost tinta predilecta a discursurilor intolerante si instigatoare la ura din 2017.

„Discursul instigator la ura de factura violenta tinde sa fie utilizat mai degraba de comunicatori activi la nivel local, nu national”, se arata in raport.

Raportul ActiveWatch releva ca, de regula, manifestarile publice care au ca scop exprimarea unor mesaje intolerante sau de ura (adunari, proteste etc.) tind sa atraga un numar mic de persoane.

De asemenea, se precizeaza ca exista in continuare manifestari extreme ale antisemitismului si ca discursul islamofob si anti-refugiati s-a diminuat odata ce presa si-a pierdut interesul fata de criza refugiatilor, insa nu a disparut cu totul.

Pe de alta parte, se mentioneaza ca manifestatiile publice care incurajeaza diversitatea atrag in continuare un numar din ce in ce mai mare de persoane prin comparatie cu evenimentele care promoveaza intoleranta.

In plus, desi cultura ramane un vehicul important de promovare a diversitatii in spatiul public, in 2017 au fost organizate mai putine evenimente de acest tip decat in anii precedenti, explicatia fiind disparitia totala a finantarilor din Granturile Spatiului Economic European, principala sursa de finantare pentru evenimente culturale care promoveaza diversitatea.

In raport se precizeaza ca anul trecut au avut loc un numar important de evenimente publice de sustinere a comunitatii LGBT.

Potrivit ActiveWatch, cercetarea este in principal calitativa, realizata prin desk research, si prin urmare rezultatele ei nu pot fi considerate ca fiind relevante din punct de vedere statistic.

In raport sunt date ca exemple mai multe declaratii instigatoare la ura ale unor politicieni si oameni cunoscuti, precum si unele manifestari.

Citeste si:

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.