Drama politicienilor romani care au facut Marea Unire a Romaniei, in dosarele Securitatii

Inchis in Siberia

Autoritatile sovietice nu au uitat niciodata rolul jucat in 1918 de Pantelimon „Pan” Halippa in unirea Moldovei cu Romania. Halippa a fost membru de varf al PNT, ministru al Lucrarilor Publice si Sanatatii, deputat in noua legislatura si senator de Soroca, Lapusna si Hotin. Arestat in Romania in 1950, Halippa a fost transferat in URSS, si a fost inchis in lagarele din Siberia.

In perioada detentiei in URSS se arata ferm impotriva regimului comunist instaurat in estul Europei. Un informator relateaza ofiterului de Securitate ca Halippa i-ar fi spus ca „in tara noi trebuie sa fim uniti pentru a lupta impotriva regimului. Nu suntem singuri, cu noi este tot Apusul”.

In 1955 a fost readus in inchisorile din Romania. A fost eliberat in 1957, dar Securitatea l-a urmarit inca doua decenii.

In 1958, la un an de la eliberarea din penitenciar, infomatorii Securitatii care erau plasati in jurul lui Halippa raportau ca acesta „se manifesta ostil regimului nostru in sensul ca i-a nationalizat imobilul si ca in prezent duce o viata grea”.

Halippa era pensionar si lucra la o carte despre proverbele din „Moldova de Rasarit, fapt pentru care Institutul de Folclor i-a atribuit o suma de 3.000 de lei”. El era suferind si fusese internat la Spitalul Colentina timp de 50 de zile.

Jumanca, deces dupa un an de inchisoare

Iosif Jumanca, politician social-democrat din Transilvania, a avut un rol hotarator in succesul Adunarii Nationale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, tinand un discurs militant pentru infaptuirea Marii Uniri.

El a platit pentru atitudinea sa impotriva comunistilor, dupa ce s-a impotrivit fuziunii PSD cu PCR in cadrul Partdidului Muncitoresc Roman (PMR) . Jumanca a fost inchis in puscaria Jilava in iunie 1949. Condamnarea: un an si doua luni de inchisoare.

Jumanca a murit in mai putin de un an de la arestarea sa. A fost transferat la inchisoarea-spital Vacaresti, grav bolnav, pe 25 martie 1950. In urmatoarea zi s-a stins.

Inscenarea de la Tamadau

Cele mai multe documente publicate de CNSAS, in cazul evenimentului Romania Centenara, il privesc pe liderul PNT, Iuliu Maniu. Fost presedinte al PNT si de mai multe ori prim-ministru al Romaniei, politicianul a decedat la Sighet in 1953, dupa 6 ani de temnita grea.

Cele mai multe documente publicate privesc procesul inscenarii de la Tamadau, moment in care Maniu a fost arestat, alaturi de alti lideri PNT, judecat si condamnat pentru inalta tradare.

Declaratii de martori, diverse probe, marturiile inculpatilor, acte de ancheta ale Securitatii, sentinte si alte acte judecatoresti sunt atasate dosarului.

Potrivit unei note din 1946, ofiterul de Securitate care-l supraveghea pe Maniu a sters cu pixul insemnarea unui subordonat al sau: „este unul dintre marii luptatori pentru dezrobirea romanilor din Ardeal”.

Prin sentinta data la 11 noiembrie 1947, Iuliu Maniu era condamnat la inchisoare pe viata. Avea 74 de ani si a fost trimis la penitenciarul din Galati, pe baza ordinului de arestare 105.515/27 noiembrie 1947. In august 1951 este transferat, impreuna cu Ion Mihalache, Ilie Lazar, Camil Demetrescu, Niculescu-Buzesti, N. Carandino si altii din „lotul Maniu”, la Sighet.

Ce continea valiza lui Maniu

In momentul transferului la penitenciarul Galati, in 1950, Maniu avea in bagajele sale cateva haine, un borcan de miere de albine si 52 de tigari.

Procesul verbal din penitenciar arata ca acesta detinea doua portofele cu fotografii, o iconita si o cruciulita, un aparat pentru rinichi, o pereche de ochelari fara un brat, un dictionar Larousse si o carte. Toate acestea erau inghesuite intr-un geamantan uzat. Dupa moarte, trupul sau a fost aruncat in groapa comuna din Cimitirul Saracilor din Sighet.

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.