Ce a omis CCR sa-i spuna Comisiei de la Venetia

Atunci judecatorii si familiile lor au fost tinta unor autentice linsaje mediatice si competentele legale le-au fost amputate prin Ordonanta de Urgenta doar pentru ca au constatat, legal, ca numarul de voturi exprimate in cadrul referendumului pentru demiterea presedintelui Traian Basescu nu au fost suficiente pentru intrunirea cvorumului necesar validarii referendumului.

Daca atunci atacurile erau presiuni pentru nerespectarea legilor si a Constitutiei, de aceasta data, tema criticilor o reprezinta vaditele incalcari repetate ale legii si Constitutiei de catre majoritatea judecatorilor CCR, care nu au niciun fel de raspundere legala, penala sau civila, si nici politica pentru deciziile lor.

Iata cateva dintre controversele cele mai grave care au pus sub semnul intrebarii corectitudinea deciziilor CCR, impotriva carora nu exista nicio cale de atac:

1.Insasi sesizarea celor trei organisme europene este minata de minciuna. Desi comunicatul public din data de 5 iunie vorbeste despre unanimitatea voturilor celor 9 judecatori, o zi dupa aceea judecatoarea Livia Stanciu, fosta presedinta ICCJ, a anuntat public ca se disociaza de cele trei adrese avand in vedere ca ele au un continut diferit fata de ceea ce s-a discutat in sedinta in care a fost luata decizia intocmirii sesizarilor. Deci la CCR, una se discuta, una se decide si alta se pune pe hartie.

2.Instanta Curtii de Apel Bucuresti a constatat prin hotarare definitiva ca CCR a incalcat dreptul constitutional la libera informare al unui cetatean roman. Mai precis, CCR a refuzat sa remita inregistrarea unui sedinte de judecata, refuz in care persista si la mai bine de o luna dupa ce, pe 30 mai 2018, instanta de judecata a obligat-o, prin hotarare definitiva, sa respecte dreptul la libera informare lezat.

3. CCR a emis Hotararea nr 1 din 2017 care ii da presedintelui CCR dreptul sa refuze dupa bunul sau plac, fara criterii obiective, publicarea pe site-ul Curtii si in Monitorul Oficial a oricarei opinii separate sau concurente a unui judecator.

O instanta a Curtii de Apel Bucuresti a aratat ca Hotararea 1 este de „o vadita nelegalitate” si enumera prevederile din Legea 47 si din Regulamentul CCR pe care le incalca aceasta. Mai mult decat atat, potrivit instantei CAB, prin Hotararea 1/2017, CCR incalca insasi Constitutia, mai precis art 31 din legea fundamentala.

De remarcat ca niciuna dintre deciziile controversate ale CCR nu a fost luata cu unanimitate de voturi, fiind deja aproape o regula ca judecatoarea Livia Stanciu, cel putin, sa formuleze opinie separata, unele dintre ele supuse cenzurii arbitrare a lui Valer Dorneanu.

4. Una dintre opiniile separate cenzurate de Valer Dorneanu a fost formulata de Livia Stanciu la Decizia 392/2017 prin care, Curtea, desi respinge sesizarea de neconstitutionalitate facuta de fosta sotie a liderului PSD Liviu Dragnea, obliga Parlamentul sa introduca un prag minim al prejudiciului sub care fapta nu este incriminata.

„Practic, Curtea se substituie Parlamentului si, bazandu-se pe considerente de principiu ale unei decizii de admitere careia ii atribuie un alt sens, reconfigureaza reglementarea infractiunii de abuz in serviciu”, a aratat Livia Stanciu in opinia cenzurata.

5. In procesul pentru anularea Hoararii nr 1, CCR a invocat o exceptie de neconstitutionalitate pe care sa o judece, desigur, tot CCR. Adica CCR a pretins dreptul de a anula, ca neconstitutionala, legea pe care a incalcat-o prin emiterea Hotararii 1/2017.

Mai mult, CCR a sustinut in fata instantei de judecata ca nicio instanta din Romania nu este competenta sa judece nici macar actele sale administrative, nu doar pe cele jurisdictionale.

6. Desi in virtutea atributiilor sale constitutionale este strict o instanta de contencios constitutional, CCR a inceput sa se comporte ca o instanta de contencios administrativ, emitand hotarari intuitu personae, ceea ce legea nu-i permite (Decizia nr.430 din 21 iunie 2017, cu 3 opinii separate) sau obligand presedintele Romaniei sa semneze un anumit act cu un anumit continut (Decizia 358/2018 – 3 opinii separate si doua concurente).

Fostul presedinte al CCR, Augustin Zegrean a apreciat drept imposibila obligarea presedintelui: „Nu-l poate obliga nici Curtea sa o demita, pentru ca CCR poate sa stabileasca doar daca este sau nu este conflict, dar ea nu da solutii. Asta nu va spune Curtea niciodata, decat daca isi pierde bunul-simt. Nici nu va spune ca trebuie suspendat presedintele, pentru ca nu a vrut sa o revoce la propunerea ministrului, pentru ca este si CSM in acest joc. CSM a spus ca nu. Presedintele nu poate fi obligat„.

7. Prin Decizia nr. 334/2018, CCR a declarat ca indamisibile sesizarile presedintelui Iohannis in privinta legilor justitiei, invocand practic o retroactivitate a Deciziei CCR 52/2018.

Mai precis, presedintele Romaniei ar fi trebuit sa stie in decembrie 2017 ca o Decizie CCR publicata in Monitorul Oficial in martie 2018, deci dupa patru luni de zile, va modifica termenul in care presedintele poate sesiza CCR inainte de promulgarea unei legi.

Decizia CCR 52/2018 limiteaza drastic dreptul constitutional al presedintelui de a ataca la CCR un act normativ inainte de promulgare.

8. Consiliul Superior al Magistraturii a constatat ca presedintele CCR Valer Dorneanu a afectat independenta justitiei: „In sedinta din data de 17 octombrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat ca o parte din declaratiile domnului Valer Dorneanu – presedintele Curtii Constitutionale a Romaniei – in cadrul unui interviu transmis de postul de televiziune B1 TV in data de 7 octombrie 2017, au fost de natura a aduce atingere independentei, prestigiului si credibilitatii justitiei, cu consecinta subminarii autoritatii acesteia, inclusiv a sistemului judiciar in ansamblul sau”.

In respectiva emisiune, Valer Dorneanu a declarat: „nu as vrea sa numar in cate cazuri se simte o influenta politica in hotarari judecatoresti comune si in cate la noi” si s-a pronuntat asupra unui dosar in curs, cel in care era judecat presedintele PSD, partid care l-a sustinut pentru functia de judecator CCR: „Asa a fost calificat, ca dosar de coruptie. Acolo era un abuz ceva cu angajarea unei persoane… a angajat niste persoane la ea, desi n-ar fi lucrat. Pai asta e coruptie?”

9.CCR se afla din data de 4 mai 2018 intr-o situatie de neconstitutionalitate in virtutea propriei decizii cu numarul 136/2018. Mai precis, Decizia in cauza declara neconstitutionale prevederile legale care permit ca un judecator CCR sa aiba un mandat mai lung de 9 ani. Judecatorul Petre Lazaroiu este deja in al 10-lea an de mandat.

Potrivit Deciziilor 1257/2009, 1640/2009, 1615/2011, 755/2014 stabilesc clar ca acte juridice vadit neconstitutionale nu pot ramane in vigoare, iar efectele lor inca neconsumate trebuie inlaturate. Cu toate acestea, presedintele CCR considera ca mandatul judecatorului Lazaroiu nu trebuie sa inceteze si CCR cu judecatorul Lazaroiu in componenta ia decizii, inclusiv controversata Decizie 358/2018.

10. Presedintele CCR a anuntat in luna martie a acestui an ca CCR refuza sa se mai intalneasca cu oficialii MCV, decizie fara precedent de la instituirea Mecanismului de Cooperare si Verificare.

Lista aceasta a controverselor in privinta CCR este cu mult mai lunga, punctele de mai sus fiind cu titlu de exemplu. In aceste conditii, probabil ca impreuna cu plangerea majoritatii judecatorilor CCR, cele trei organisme sesizate ar trebui sa analizeze si motivele pentru care Curtea Constitutionala din Romania se afla intr-o criza de credibilitate fara precedent, daca aceasta criza nu este cumva autoprovocata si, mai ales, daca CCR nu a devenit dintr-un garant al Constitutiei, un abuzator al acesteia de la inaltimea unui totale intangibilitati legale care pare sa nu mai fie o garantie a corectitudinii, ci un paravan pentru abuz de putere.

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.