Vladimir Putin, deranjat de acordul dintre Grecia si Macedonia. Moscova nu vrea sa-si piarda influenta in Balcani

Dar drumul pana la semnarea acordului nu a fost unul usor si nici de acum inainte nu pare a fi fara obstacole.

Imediat dupa ceremonia de vineri, Guvernul Tsipras a trebuit sa faca fata protestelor, dar si unei motiuni de cenzura depusa de Opozitie. Motiunea a fost dezbatuta si votata sambata, iar Alexei Tsipras (foto, dreapta) a supravietuit la conducerea executivului elen.

„Opinia multor greci e asemanatoare cu cea a minerului George Papavasiliou, in varsta de 54 de ani, care locuieste in regiunea de nord a Greciei, care poarta numele de Macedonia. Acesta spune ca numai oamenii care traiesc in regiunea respectiva ar trebui sa fie cunoscuti sub numele de macedoneni, deoarece sunt descendenti ai legendarului razboinic antic Alexandru cel Mare.

Si chiar daca miscarile populatiei din Balcani au avut loc acum mii de ani, lasand mostenire un patrimoniu etnic mixt, minerul spune ca oamenii din Republica Macedonia sunt slavi sau albanezi si nu greci. El sustine ca ar fi de acord doar cu un nume care nu include cuvantul Macedonia. In caz contrar, India, la fel ca fosta republica iugoslava, poate pretinde sa fie numita Macedonia, din moment ce armatele lui Alexandru cel Mare, regele macedonean, a ajuns si a ocupat o buna parte din Asia”, scrie Nikolia Apostolu pentru cotidianul USA Today.

Proteste si referendum in Macedonia

La Skopje, capitala Macedoniei, de mai mult de o saptamana sunt proteste, iar mai multi reprezentanti ai opiniei publice au cerut organizarea unui referendum pentru validarea noului nume decis in acordul dintre cele doua state – Republica Macedonia de Nord.

„Aceste noi tari au nevoie de nationalism pentru a-si construi propria lor istorie nationala si propria lor identitate nationala. Tari precum Grecia si Bulgaria au trecut mult mai devreme prin constructia ideologica nationala si, acum, simt un fel de amenintare din partea acestor tari noi”, a declarat Anastasia Karakasidou, profesoara de antropologie la Colegiul Wellesley, citata de USA Today.

Zoran Zaev (foto, stanga), premierul de 44 de ani al Macedoniei, este cel care a initiat acest proces de dezghet al relatiilor cu Grecia, incercand sa ofere micutului stat balcanic posibilitatea de a incepe procesul de aderare la Uniunea Europeana si la NATO.

Dar riscurile politice pentru premierul Zaev, liderul formatiunii social-democrate care a castigat alegerile in 2017, nu sunt minore, o astfel de actiune politica e contestata inclusiv de presedintele republicii care se opune intelegerii cu Grecia.

„Premierul macedonean a mai spus ca spera ca acordul dintre cele doua tari va servi drept exemplu si altor state balcanice care au fost afectate de conflicte etnice dupa destramarea Iugoslaviei in ultimii ani ai Razboiului Rece”, scrie cotidianul britanic The Independent.

Alianta Balcanica, o noua strategie de aderare la Uniunea Europeana

Acest acord este extrem de important pentru relansarea Uniunii Europene si intarirea flancului sudic al NATO.

Dupa criza economica si valul de populism care a afectat stabilitatea Uniunii Europene, incepand cu anul 2008, e foarte important ca acest parteneriat politic si economic sa supravietuiasca, iar extinderea lui sa nu mai fie privita cu suspiciune de cetatenii vest-europeni.

Nationalistii din Macedonia au iesit pe strazile capitalei Skopje pentru a protesta fata de schimbarea numelui in Republica Macedonia de Nord, in urma acordului cu Grecia – Foto: Hepta.ro

In noua situatie creata de teama de imigranti, cresterea influentei politice a miscarilor populiste, discutiile dintre presedintele Frantei Emmanuel Macron si Angela Merkel in ce priveste reforma UE anunta si o incetinire a procesului de extindere, dar si o modificare a acestuia.

Bruxelles-ul va incuraja ca statele care doresc intrarea in UE sa formeze aliante regionale, sa ridice barierele comerciale, sa realizeze reformele politice si juridice necesare, sa experimenteze parteneriatul cu UE pentru o perioada de timp, iar primirea sa fie facuta in bloc si nu stat cu stat.

Este si situatia din Balcani, unde in aceste zile se pun bazele unei astfel de aliante intre Serbia, Albania si noua republica Macedonia de Nord.

„O initiativa regionala indrazneata de a crea o uniune economica balcanica bazata pe legile Uniunii Europene ar putea fi sprijinita de ambitiile pro-occidentale ale locuitorilor din zona. Acest lucru a fost deja aprobat de liderii regiunii, in special de Alexander Vucic, presedintele Serbiei.

Chiar si o uniune informala ar aduce beneficii tangibile celor aproximativ 18 milioane de locuitori din regiune, precum si celor din Europa si Statele Unite ale Americii si ar usura integrarea statelor membre ale acestei aliante balcanice in Uniunea Europeana”, scrie George Soros, intr-un articol de opinie publicat de New York Times.

Moscova investeste in opozitia nationalista din Macedonia

Vladimir Putin nu e deloc multumit cu acordul semnat intre Grecia si Macedonia.

Sunt zeci de dovezi ca reprezentantii Kremlinului se afla la Skopje, capitala micului stat balcanic, unde finanteaza gruparile si formatiunile nationaliste care se opun schimbarii numelui.

„Potrivit postului de radio Voice of America, strategul-cheie al razboiului informational rusesc din Macedonia este Leonid Savin, care la sfarsitul lunii mai a oferit cursuri de instruire pentru 50 de membri ai partidului extremist Macedonia Unita, care se opune schimbarii numelui tarii si aderarii la NATO si UE, sustinand ca acest lucru inseamna sfarsitul independentei Macedoniei”, scrie site-ul de stiri din Serbia, B92.

Vladimir Putin va face tot ce-i va sta in putere pentru a bloca aderarea Macedoniei la NATO si UE, pentru ca Rusia sa nu-si piarda influenta in Balcani – Foto: Hepta.ro

Exista multe semne ca Macedonia va fi o tinta pentru Vladimir Putin, la fel cum a fost Republica Muntenegru, in care forte ostile aderarii acestui stat la NATO cu legaturi la Moscova au pus la cale in anul 2017 o lovitura de stat dejucata in extremis de autoritati.

In lovitura de stat au fost implicati mai multi lideri ai Opozitiei, dar si doi cetateni rusi.

„Regatul Unit a avut un rol esential in sprijinirea aderarii Muntenegrului la NATO si in sprijinirea autoritatilor de acolo in identificarea faptasilor loviturii de stat puse la cale de rusi”, a spus Boris Johnson, ministrul de Externe al Marii Britanii, in fata Parlamentului, in martie 2018.

Vladimir Putin nu vrea ca Rusia sa-si piarda influenta asupra Serbiei si a fostelor state iugoslave. O prezenta puternica in Balcani reprezinta pentru Moscova posibilitatea de a exercita o presiune politica importanta pentru a stopa extinderea NATO, dar si pe cea a Uniunii Europene, in ciuda faptului ca majoritatea populatiei din regiune sustine un astfel de proces.

„Marea majoritate a populatiei din regiunea balcanica doreste legaturi cat mai stranse cu Occidentul si vizeaza, in special, statutul de membru al Uniunii Europene. Acest lucru este adevarat chiar si in Serbia, un stat relativ pro-rus.

Presedintele Serbiei, Alexander Vucic, a fost in Guvernul lui Slobodan Milosevic in timpul bombardamentelor NATO din 1999, dar, acum, si-a fixat intregul demers politic pe obiectivul integrarii Serbiei in Europa.

El si prim-ministrul Albaniei, Edi Rama, au o relatie puternica, ce ajuta la stabilizarea regiunii”, scrie George Soros in articolul publicat de New York Times.

Un acord care creste importanta strategica a Romaniei in ce priveste securitatea din Balcani

In ce priveste pozitia oficiala a Romaniei, acest acord intre Grecia si Macedonia este considerat a fi unul istoric.

Orice evolutie in ce priveste dezvoltarea securitatii in Balcani reprezinta o garantie de securitate si pentru Romania.

„In mod particular, acest acord bilateral situeaza sub auspicii noi si extrem de pozitive parcursul european si euro-atlantic al Republicii Macedonia. Romania a sustinut constant la nivel politic si tehnic eforturile autoritatilor de la Skopje de a progresa in directia reformelor necesare pentru atingerea obiectivelor de integrare in Uniunea Europeana si NATO.

Acestea sunt tintele strategice ale tuturor partenerilor europeni si aliatilor euro-atlantici pentru consolidarea stabilitatii regionale si a securitatii europene”, se arata intr-un comunicat oficial al Ministerului de Externe.

Ministrul Teodor Melescanu a afirmat si el ca, „atunci cand discutam despre securitatea Marii Negre si a Balcanilor, pentru Romania, NATO ramane piatra de temelie a oricarei arhitecturi”.

In acest context, ministrul a subliniat „importanta pastrarii unitatii Aliantei si a relatiei transatlantice, reamintind ca, in apropierea summit-ului NATO de la Bruxelles, cuvintele cheie pentru viitor sunt: adaptare, coerenta si consolidare”, se arata intr-un comunicat de presa al MAE, publicat cu ocazia forumului „Marea Neagra si Securitatea in Balcani”, desfasurat weekendul trecut la Constanta.

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.