Schimb dur de replici intre Merkel si Orban pe tema ”valorilor” Europei, la Berlin

Ea a invocat „divergente” pe subiectul migratiei cu Orban.

„Umanitatea este sufletul Europei, iar acest suflet, daca vrem sa-l conservam (…), atunci Europa nu poate pur si simplu sa se taie de neajutorare si de suferinta” si sa se baricadeze intr-o „fortareata”, a subliniat Merkel.

Ea s-a adresat, spunand aceasta, atat lui Orban, care se afla langa ea si cu care s-a aflat adesea in conflict din 2015 pe tema migrantilor, cat si celor care, in prezent, o acuza ca a renuntat definitiv la politica sa generoasa de primire de refugiati si ca s-a raliat, constransa, pozitiei sustinatorilor fermitatii in Europa.

Viktor Orban nu a apreciat deloc „lectia” pe care a primit-o.

„Noi credem ca ajutam in mod umanitar prin faptul ca nu se mai produc chemari” ale migrantilor, i-a replicat el.

In opinia sa, „singura solutie” este „inchiderea frontierelor” si „sa nu mai fie primiti cei care aduc raul” in Europa.

„Noi nu vrem sa importam probleme”, a adaugat el, referindu-se la cancelar.

Orban a invitat totodata Berlinul sa fie mai recunoscator Ungariei, care isi supravegheaza in mod strict frontiera de sud cu Croatia si Serbia, pentru ca, „altfel, 4.000 pana la 5.000 de refugiati vor veni in Germania zilnic. Asta este solidaritate”.

Cei doi lideri au reprezentat mult timp, la nivel european, polii opusi ai politicii azilului – vointa de a primi, pe de o parte, refuzul intransigent al migratiei, de cealalta – in numele valorilor crestine ale Europei.

Insa, in pofida schimbului de replici dur de joi, la Berlin, Germania si-a schimbat tonul, si-a inasprit in mod treptat politica in domeniul migratiei si s-a apropiat – de facto – de adeptii unei linii dure.

Linia dura a lui Orban cu privire la migratie este de-acum majoritara in Europa, dupa venirea la putere a extremei drepte in Austria si in Italia, si prin ascensiunea ei in alte tari ca Germania insasi.

Intr-un interviu recent, cancelarul i-a adus un omagiu – din varful buzelor – premierului ungar, care, „intr-un anumit fel, a facut treaba pentru noi” prin controale foarte stricte, dupa ce inca-l mai critica in 2016, din cauza ca a inchis „ruta Balcanilor”, pe unde a venit cea mai mare parte a migrantilor, din Grecia, catre nordul Europei.

Summitul european consacrat saptamana trecuta migratiei, catalogat drept „un imens succes” de catre Orban, a constituit o forma de consacrare a tezelor sale – Europa a pus accentul asupra unei consolidari a controlului la frontiera.

Merkel a fost nevoita totodata sa renunte defintiv la proiectul cotelor de rapartizare a solicitantilor de azil in UE, mai ales in fata opozitiei unor tari din Europa Centrala si de Est.

Orban „este cel care-i dicteaza conditiile” cancelarului, analiza recent revista germana Der Spiegel, care vorbeste despre „orbanizarea” lui Merkel.

Sefa Guvernului german a fost nevoita sa-si ingroape definitiv, saptamana aceasta, politica generoasa de primire lansata in 2015, sub presiunea aripii drepte a coalitiei sale guvernamentale, care ameninta ca altfel o va parasi.

Cancelarul a acceptat ca migrantii deja inregistrati in alte state membre UE sa fie plasati in centre de tranzit, la frontiera germana, iar apoi expulzati catre statul in care au intrat in UE, prin intermediul unor acorduri bilaterale cu tarile vizate.

Ea a cedat astfel in fata ministrului sau de Interne Horst Seehofer, care depune de-acum eforturi sa negocieze cu Austria si Italia punerea in aplicare a planului – care se anunta o sarcina foarte complicata.

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.