Legea off-shore nu-i permite Romaniei sa valorifice eficient gazele din Marea Neagra. Ce ar trebui sa facem

Atunci era momentul perfect ca statul roman sa profite ca niste companii i-au descoperit aceste resurse si sa isi creeze strategii clare si avantajoase de exploatare. La urma urmei, avea o multime de timp sa faca studii si sa gaseasca metode a se pune de acord cu societatile de exploatare asupra extragerii si vanzarii gazului!

Din pacate, Romania n-a facut nimic din toate acestea. In schimb, a lasat timpul sa treaca inutil, fara sa isi creioneze macar vreo strategie. Abia in 2017, in timpul Cabinetului Tudose, a fost lansat un proiect de lege care sa stabileasca reguli pentru exploatarea gazelor off-shore (pe mare – n.red) . Facut in pripa, respectivul proiect de lege amesteca prevederile tehnice, ingineresti, cu reglementari fiscale si, per total, impunea un mod de exploatare a gazului care e dezavantajos pentru stat. E dovada clara a faptului ca un proiect amanat fara rost vreme de 5 ani nu se poate face bine, pe genunchi, in numai cateva luni! Cu toate astea, senatorii l-au adoptat.

Iata doar cateva dintre prevederile proiectului de lege off-shore care, potrivit expertului in energie Otilia Nutu, ar trebui modificate astfel incat explotarea zacamintelor de gaze descoperite in Marea Neagra sa se poata face in mod echitabil.

Companiile din off-shore primesc avantaje pe care cele din on-shore nu le au

Proiectul de lege adoptat deja de senatori le ofera companiilor care urmeaza sa exploateze gaze off-shore (pe mare) avantaje importante, pe care exploatatorii on-shore (de pe tarm) nu le au.

Mai exact, in baza prevederilor OG 6/2013 si OG 7/2013 (modificata consistent in iunie 2018), societatile de exploatare on-shore trebuie sa-i plateasca statului roman nu doar redevente, ci si impozite pe veniturile suplimentare, obtinute in urma dereglementarii pietei romanesti de gaze.

Nivelul acestor impozite depinde de pretul de vanzare a gazului. Poate ajunge, insa, pana la 80% din venitul obtinut de exploatator din vanzarea gazului, in cazul in care acesta obtine un pret mai mare de 85 lei/Mwh (unitate de masura echivalenta cu 94 metri cubi).

Mai exact, la Articolul 18 al legii, in forma adoptata de Senat, se arata ca:

„Titulari de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate in curs de executare la data intrarii in vigoare a prezentei legi beneficiaza, pe toata perioada derularii acestora, de nivelul de redeventa, cotele procentuale de redeventa petroliera, pragurile de productie bruta aferente acestor cote (…) incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei legi, prevederile Ordonantei Guvernului 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obtinute ca urmare a dereglementarii preturilor din sectorul gazelor naturale, cu modificarile si completarile ulterioare si ale Ordonantei 6/2013 privind instituirea unor masuri speciale pentru impozitarea exploatarii resurselor naturale (…) nu se aplica titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre offshore aflate in curs de exploatare la data intrarii in vigoare a prezentei legi”.

Aceeasi lege prevede ca daca, totusi, statul le-ar impune vreo taxa suplimentara societatilor de exploatare, ar fi obligat sa le restituie integral banii. Astfel, potrivit Articolului 19 din legea votata de senatori:

„In situatia in care titularii acordurilor petroliere la perimetrele petroliere off shore aflate in curs de executare la data intrarii in vigoare a prezentei legi sunt obligati sa plateasca orice sume percepute de autoritatile publice in plus fata de sumele care ar fi fost datorate, in conformitate cu prezenta lege„.

In aceste conditii, din exploatarea gazelor, la bugetul de stat ar ajunge doar banii din redevente, care inseamna maxim 13% din valoarea de vanzare a gazelor, in baza Legii Petrolului 238/20004.

Otilia Nutu spune insa ca impozitul suplimentar pe care il platesc acum exploatatorii on-shore nu prea isi are rostul. In plus, diferentele dintre exploatarile on-shore si off-shore ar trebui regandite.

„Sunt multe lucruri care ar trebui luate in calcul aici, daca vrei sa ai o lege buna, functionala. O reteta simpla, care sa se aplice rapid, nu exista.

Principiile de fiscalitate ar trebui sa fie aceleasi pentru exploatarile on-shore si off-shore. Sigur, atunci cand stabilesti formule de calcul si de plati, sunt parametri de care ar trebui tinut cont. Printre ei, conditiile de exploatare. Iar acestea sunt mai dificile in off-shore.

Cotele de redevente si impozitele ar trebui sa depinda si de modul in care arata depozitele de resurse. In functie de acest factor, exploatarea poate fi mai dificila sau mai putin dificila. Iar la noi, spre exemplu, e mai dificila decat in Arabia Saudita sau in Turkmenistan.

Toate aceste lucruri ar trebui stabilite clar, in urma unui studiu platit de statul roman, nu de companii. Am vazut, in trecut, ca au fost companii care aduceau amendamente la legi. S-a intamplat la Ordonanta 64/2016 pentru liberalizarea pietei gazelor. Nu e in regula sa se intample asa ceva.

Oricum studiul despre care vorbim si discutiile n-au cum sa fie finalizate pana pe 19 iulie (data la care se termina sesiunea parlamentara extraordinara si pana la care, cel mai probabil, deputatii vor vota legea off-shore – n.red) „, a precizat Otilia Nutu pentru Ziare.com.

Otilia Nutu: Nu le poti impune companiilor sa angazeje romani intr-o anumita proportie. E anticoncurential

Potrivit proiectului de lege off-shore, companiile care vor exploata gazul din Marea Neagra ar trebui sa cumpere bunuri si servicii de la companii cu participatie romaneasca si sa angajeze romani. Mai exact, potrivit Articolului 21 din proiectul de lege:

„In conditii similare tehnice si de pret, titularii acordurilor petroliere sunt obligati sa achizitioneze bunuri si servicii de la persoane juridice romane cu un capital detinut in proportie de 25% de persoane fizice si juridice romane”.

In plus, la Articolul 22 se arata ca:

„Titularii acordurilor petroliere au obligatia ca cel putin o patrime din numarul total de angajati utilizati in vederea derularii acordurilor petroliere sa fie cetateni romani cu rezidenta fiscala in Romania”.

Aceste doua articole introduc in proiectul de lege prevederi anticoncurentiale, sustine Otilia Nutu.

„Trebuie clar eliminate aceste prevederi anticoncurentiale. Sa contractezi firme romanesti sau sa contractezi personal romanesc intr-o anumita proportie?! Nu se impun astfel de limitari. Faci contract cu cine este pe piata. Punct. Daca introduci prevederi anticoncurentiale, mai risti sa ajungi si in infrigement”, a apreciat expertul in energie consultat de Ziare.com.

Cat gaz se va vinde in Romania, pe burse

Otilia Nutu a mai explicat ca in comisiile Camerei Deputatilor se discuta despre introducerea unui amendament la legea off-shore care ar obliga companiile sa vanda o parte din gazul extras din Marea Neagra in Romania, pe bursa.

„Oricum va exista o preferinta pentru piata romaneasca, in conditiile in care, daca vinzi aici nu mai platesti transport. Iar transportul gazului nu e ieftin. Dar cand oferta va depasi cererea interna, se va exporta.

Cat despre obligatia de a tranzactiona pe bursa, nu stiu daca se impune. Daca, totusi, impui un procent, acesta ar trebui sa fie acelasi pentru companiile care exploateaza on-shore si pentru cele care exploateaza off-shore. Dar, repet, nu stiu daca se impune.

Obligatia de a tranzactiona pe bursa a fost introdusa pentru ca Hidroelectrica sa nu mai poata vinde catre baietii destepti din energie. Dar cred ce deja am trecut de faza asta”, a apreciat Otilia Nutu.

La acest moment, producatorii de gaze din Romania au obligatia sa vanda 30% din productia de gaze pe bursa, in baza OG 64/2016. Procentul a fost insa depasit in 2017 si este de asteptat ca el sa depaseasca 50%, in 2018.

Teoretic, Ungaria nu e singurul stat catre care am putea exporta

Otilia Nutu mai spune ca, in viitorul apropiat, Romania ar putea exporta gaze nu doar catre Ungaria, ci si catre alte state din regiune.

„Noi vorbim acum doar despre exporturile pe care ar urma sa le facem spre Ungaria. Dar despre exporturile spre Republica Moldova cand vorbim? Transgaz si-a asumat, totusi, ca pana in 2020 va termina infrastructura care va duce spre Chisinau.

Vom putea exporta si catre Bulgaria. Iar din Ungaria vom si importa. Toata piata va deveni interconectata.

Romania depinde, intr-o oarecare masura, de importurile de gaz. Dar tarile din jur depind, in proportie de 100% de importurile de la Gazprom. Practic cel mai deranjat de exploatarea din Marea Neagra, de constructia BRUA si de interconectarea proiectului cu Republica Moldova va fi Gazprom (compania ruseasca de gaze).

Sa presupunem ca se vor scoate din Marea Neagra circa 10 miliarde metri cubi pe an, cum am inteles ca s-ar putea. In afara nevoilor noastre, care sunt satisfacute si din gaze extrase on-shore, sunt tarile din jur: Ungaria consuma 10 miliarde de metri cubi pe an, Bulgaria 3 miliarde de metri cubi, iar Moldova, 1 miliard de metri cubi. Daca am gandi lucrurile bine si cu calm, am putea avea de castigat.

Din pacate, legea off-shore, in forma in care a trecut de Senat, nu stabileste premisele necesare pentru ca Romania sa castige. Ramane de vazut, in aceste conditii, cand sau daca tara noastra va gasi modalitatea de a exploata avantajos gazele din Marea Neagra.

Citeste si:

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.