Proiect privind grațierea, adoptat TACIT de Senatul României

Deputatul PSD, Florin Iordache, a declarat, miercuri pentru mediafax.ro, că în prezent există un proiect de lege privind graţierea la Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, adoptat tacit de Senat, însă nu a fost stabilită data la care va primi raportul pentru a ajunge apoi în plen.

Întrebat dacă există vreun proiect de lege în Parlament privind aministia sau graţierea, aşa cum a spus ministrul Justiţiei Tudorel Toader, deputatul social-democrat Florin Iordache a răspuns: „Este la Comisia juridică la Camera Deputaţilor, acela cu graţierea (adoptat tacit de Senat – n.r.). Nu am auzit (când se va discuta proiectul de lege – n.r.)”.

Pe 29 mai, proiectul legii graţierii a fost adoptat tacit în Senat, după ce termenul pentru dezbatere şi adoptare s-a împlinit la data de 23 mai, anunţul fiind citit în plen de vicepreşedintele Senatului, Claudiu Manda.

În forma adoptată tacit de Senat, iniţiativa legislativă prevede următoarele:

Art 1 Se graţiază în întregime pedepsele cu închisoarea de până la 5 ani inclusiv applicate de instanţa de judecată. Art 2 – (1) Se graţiază în parte cu ½, pedepsele cu închisoare applicate femeilor însărcinate şi persoanelor care sunt unic întreţinător de familie şi au în întreţinere minori cu vârsta de până la 14 ani , dacă nu li s-au interzis drepturile părinteşti prin hotărâre judecătorească. (2) Situaţiile prevăzute la alin. (1) trebuie să existe la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 3 – Măsurile educative privative de libertate cu o durată de maximum 5 ani se graţiază, dispoziţiile art. 5 alin. (2) aplicându-se în mod corespunzător.
Art. 4 – (1) Graţierea prevăzută la art. 1-2 este condiţionată de achitarea, în termen de un an de la condamnarea definitive sau, după caz, de la punerea în libertate, a despăgubirilor la care persoana condamnată a fost obligată prin hotărâre judecătorească definitivă. (2) Nerespectarea condiţiei prevăzute la alin. (1) atrage revocarea graţierii, pedeapsa stabilită sau restul rămas neexecutat urmând să se execute în regim de detenţie. (3) Persoana graţiată va depune dovada achitării prejudiciului, acesta va sesiza instanţa de executare pentru a dispune revocarea graţierii. (4) Procedura de judecată se desfăşoară cu citarea persoanei condamnate, prevederile art. 597 alin (2)-(8) din Codul de procedură penală aplicându-se în mod corespunzător.
Art. 5 – (1) Prevederile art. 1 şi 2 nu se aplică persoanelor condamnate pentru infracţiuni săvârşite în stare de recidivă, nici celor care sunt recidivişti prin condamnări anterioare. (2) Nu beneficiază de prevederile art. 1 şi 2 condamnaţii cărora li s-au aplicat pedepse pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni: de vătămare corporală, rele tratamente aplicate moniroului, agresiuni asupra fătului, şantaj traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile, infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale, violare de domiciliu, înşelăciune, fraude comise prin sisteme informatice, ultraj, favorizarea şederii ilegale în România, ultraj judiciar, cercetare abuzivă, evadare, divulgare informaţiilor secrete de stat, deturnarea de fonduri, fals intellectual şi fals informatics, neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea defectuoasă”.

Camera Deputaţilor este for decizional pentru această iniţiativă legislativă.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat că, din câte ştie el, ar exista un proiect la nivelul Parlamentului care vizează amnistia, însă nu au fost purtate discuţii în acest sens în cadrul coaliţiei de guvernare şi că acest subiect nu trebuie să fie unul tabu.

Tudorel Toader a spus că nu există, la Ministerul Justiţiei, un proiect privind amnistia sau graţierea, subliniind totodată că legiuitorul ar putea fi generos în an centenar, mai ales pentru că de-a lungul vremii au fost mai multe astfel de acte de clemenţă.

„În istorie au fost multe acte de clemenţă referitoare la amnistie, eventual la graţiere. De fiecare dată, emitentul a prevzut condiţiile, dar şi excepţiile – nu e normal să graţiezi, anmistiezi faptele grave împotriva persoanei. Suntem în an Centenar. Legiuitorul ar putea fi generos. Există în Parlament de anul trecut un proiect privind amnistia şi graţierea. E vorba de o voinţă politică, o politică penală pe care legiuitorul are deplină libertate să o promoveze. Vom vedea dacă aceasta e calea de urmat. La Ministerul Justiţiei nu există nici în discuţie, nici în elaborare sau avizare un proiect de act normativ – lege sau OUG – de amnistie sau graţiere”, a declarat Tudorel Toader, la Antena 3.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a anunţat, duminică, că pentru el personal şi pentru formaţiunea pe care o conduce, ideea unei amnistii nu este o „iluzie juridică”, precizând că trebuie o soluţie să se repare „nenorocirile cauzate de implicarea serviciilor şi procurorilor în instanţe”.

„Pentru mine, ideea amnistiei nu e o iluzie juridică. Ca să discutăm foarte deschis şi tranşant. Se vorbeşte în spaţiul public de a se găsi o soluţie să se repare toate nenrocirile cauzate de implicarea serviciilor şi procurorilor în instante, aceste protocoale. Pentru mine şi pentru noi ca partid, ideea amnistiei nu este o iluzie juridică. Dacă premierului, ministrului Justiţiei li s-a cerut să se găsească soluţii pentru efectele acestor protocoale să fie şterse, nu trebuie să o mai lungească mult. Să se vedea posibilitatea judecătorilor fără să fie terorizaţi. Cum să creadă românul că un judecător este liber să îl judece. De aceea într-un sondaj apăruse un procent uriaş de români care credeau că pot ajunge condamnaţi fără să fie judecaţi”, a declarat Liviu Dragnea, la Antena 3. (R.C.)