Mazilirea lui Viorel Cataramă de către Ludovic Orban

Contradicțiile din interiorul PNL, care încă, nu pentru multă vreme, continuă să fie principalul partid de opoziție, dau în clocot. Acum, pe rol este mazilirea lui Viorel Cataramă de către Ludovic Orban. Oficial, ca să-l citez pe liderul PNL, pentru delict de opinie. Neoficial, pentru îndrăzneala lui Catarmă de a-și anunța intenția unei candidaturi la Primăria Generală a Capitalei. Ceea ce a umplut paharul răbdării unui lider liberal incapabil să se confrunte pașnic cu personalități accentuate.

Este cu adevărat o cursă contracronometru. Pentru că, dacă Ludovic Orban intenționează cu adevărat să înlăture pericolul candidaturii lui Cataramă, acesta din urmă trebuie exclus definitiv acum. În cel mai scurt termen. Pentru a nu mai avea posibilitatea de a intra în grafic și de a se înscrie în competiție. De aceea, Orban a scos securea răboiului și a turat la maximum, în vederea mazilirii lui Cataramă, motoarele care pun în mișcare plutonul de execuție.

Viorel Cataramă a intrat în competiția internă de idei și de proiecte, transformată de către Ludovic Orban în război, ceva mai devreme. S-a întâmplat atunci când liderul PNL s-a sinucis politic în mod public și cât se poate de oficial. În momentul în care a lua fatala decizie, fără a se sfătui cu staff-ul PNL, de a încerca să-și execute adversarii politici printr-un denunț penal îndrepat împotriva premierului Viorica Dăncilă și a liderului PSD Liviu Dragnea. Un denunț penal pentru o presupusă faptă de trădare națională. Dacă ar fi fost să fie așa, aveam de-a face cu una dintre cele mai grave infracțiuni. O infracțiune care conduce nu numai la o pedeapsă penală exemplară, ci și la proscrierea pentru totdeauna a respectivilor oameni politici. S-a dovedit însă că Ludovic Orban a încercat să detoneze o bombă nucleară împotriva unor năluci. Serviciul Român de Informații a comunicat Parchetului în cele din urmă faptul că nu deține niciun fel de informații sau indicii în sensul că s-ar fi comis un act de trădare națională sau că ar fi existat o intenție de acest fel. Parchetul General a tras și el de timp cât a putut, dar în cele din urmă a clasat cauza. Ca un demn urmaș al lui Don Quijote, Ludovic Orban s-a avântat din nou împotriva morilor de vânt, reiterându-și acuzațiile și solicitând Parchetului General să redeschidă ancheta. O situație atât de ridicolă încât până și procurorul general Augustin Lazăr a ignorat-o cu desăvârșire.

Și iată cum, în acest context, un liberal la fel de vechi în partid ca și Ludovic Orban a îndrăznit să aibă o opinie separată și l-a mustrat pe președintele partidului. Era și este evident că atacarea adversarilor politici utilizând instrumente penale este un gest profund imoral și cu desăvârșire antiliberal. Viorel Cataramă a avut dreptate să reacționeze și a făcut bine, încercând astfel să lipească cioburile fostei construcții liberale. În scurt timp, 16 personalități din PNL au redactat o scrisoare prin care solicită un Congres Extraordinar, la capătul căruia să fie clarificate pozițiile încă absconse și confuze ale PNL și, firește, să fie schimbată conducerea.

Ludovic Orban a reacționat la această nouă provocare, așa cum reacționează orice lupător laș. Dar care se crede extrem de șiret. Și-a luat o țintă, o singură țintă, pe care a decis să o lovească mortal, astfel încât să devină un exemplu pentru toți ceilați. Și a făcut o declarație absolut stupefiantă. Și anume că Viorel Cataramă trebuie exclus din PNL fiind vinovat – atenție – de un „delict de opinie”. După care a avut loc un întreg talmeș-balmeș, Cataramă, reacționând la rândul său în baza principiului „ce ție nu-ți place, altuia nu-i face”, i-a redactat lui Ludovic Orban o plângere penală pentru încălcarea cu rea credință a statutului și pentru falsificarea votului privind desemnarea sa ca viitor prim-ministru, în eventualitatea puțin probabilă în care PNL ar face un Guvern înainte de eșecul previzibil din alegeri.

Am precizat mai sus că Viorel Cataramă este unul dintre cei mai vechi liberali. În momentul declanșării conflictului cu Orban, deținea funcția de prim-vicepeședinte al Sectorului 2 București. Decizia Biroului Executiv de eliminare a sa din partid trebuie validată, pentru a fi valabilă, în forul superior al partidului. Din această perspectivă, cursa este contracronometru. Orban și-a propus să realizeze acest lucru suficient de repede pentru a nu-i da lui Cataramă posibilitatea să se înscrie totuși ca membru PNL în cursa pentru Primăria Generală a Capitalei. De fapt, ca orice politician slab, marcat de faptul că, de când este membru al acestui partid, a fost mereu într-o poziție secundă, fiind măcinat de ambiții nesatisfăcute, iar după ce a ajuns președinte s-a trezit că nu știe cum să conducă în baza unor principii liberale o asemenea formațiune politică, Ludovic Orban nu a găsit altă soluție decât aceea de a arunca cu piatra într-un posibil rival. Pentru că, firește, popularitatea lui Viorel Cataramă ar fi crescut exponențial dacă el ar fi avut posibilitatea să candideze la Primăria Generală, devenind un rival direct al Gabrielei Firea.

Nici nu știu ce este mai grav. Oare mecanismul pe care l-am descris mai sus și care prefigurează epilogul unei lupte intestine din interiorul unui PNL în descreștere, deși se află în opoziție sau faptul că, iată, încă o personalitate liberală este scoasă forțat în afara terenului de joc? Până la urmă cine este acest Viorel Cataramă? Un om de afaceri român, destul de relevant, care a reușit să rămână în picioare în toți acești ani, în care, cu sau fără ajutorul Direcției Naționale Anticorupție, clasa autohtonă de afaceri a fost decimată. Un liberal vechi, experimentat, pur sânge, care tocmai a lansat o sintagmă extrem de importantă și anume „aristocrația bugetară”, împotriva căreia îndemna PNL să lupte. Un om politic care cu certitudine, de altfel a și făcut un proiect în acest sens, dispune de mijloacele prin care ar putea revigora și stimula industria națională, încuraja prin măsuri de protecționism admise de UE exporturile de produse românești în dauna importurilor. Un om politic care a înțeles care este rostul Dreptei. Și anume să vină la putere, pentru ca mai întâi să producă valoare adăugată și apoi să o redistribuie. Și niciodată să nu facă invers, pentru ca PNL să nu se confunde cu PSD, iar Dreapta să nu se contamineze de Stânga.

Viorel Cataramă nu este vedeta vedetelor. Nici zâna zânelor în liberalismul românesc. Este pur și simplu o voce de care trebuie ținută seama. Dacă i se închide gura, rămâne doar un ecou. Dar cine îi închide gura, va suferi cu certitudine un efect de bumerang. Deși s-a sinucis politic cu mai multă vreme în urmă, Ludovic Orban ține morțiș că plece din vârful PNL într-un mod cât mai rușinos posibil. După ce săptămână cu săptămână, întreaga opinie publică observă un fenomen absolut halucinant. În loc să crească în opoziție, cu atât mai mult cu cât în interiorul PSD este un război în plină desfășurare, PNL scade. Nu-l va salva nici uriașa risipă, în valoare de 400 de mii de euro, pe care Ludovic Orban a decis să o facă, comandând un mega sondaj de opinie. Chiar dacă – și cu atât mai mult cu cât – cine plătește dictează care va fi muzica.

Sorin Rosca Stanescu