Formaţiunile de centru-drepta ar urma să constituie prima forţă politică în Parlamentul European (PE) în alegerile europene de la 23-26 mai, dar se constată și o ascensiune a naţionaliştilor eurosceptici, relevă un sondaj publicat vineri, preluat de agențiile de presă. Această anchetă de opinie – ce exclude Marea Britanie, care urmează să părăsească Uniunea Europeană (UE) – confirmă sondaje anterioare care arată o ascensiune a partidelor de extremă-dreapta.
Parlamentul European își așteaptă noii membri din cea de-a IX-a legislatură, care vor fi desemnați la alegerile europarlamentare din 23-26 mai 2019 Foto: GettyImages
Partidul Popular European (PPE) ar obţine 188 de mandate, socialiştii europeni 142 de mandate şi liberalii 72 de mandate în viitorul Parlament European ce va fi format după alegerile europene din 23-26 mai, relevă estimările publicate vineri de legislativul european cu privire la viitoarea sa componenţă (cea de-a IX-a legislatură), în baza unei selecţii de sondaje naţionale realizate înainte de 26 martie.
Partidul Popular European (PPE, centru-dreapta) ar obţine cu şapte mandate mai multe decât cele cu care era creditat într-o precedentă proiecţie şi ar urma să deţină 188 din cele 705 mandate de eurodeputat. Formațiunea este creditată, astfel, cu 27% din mandatele din PE. Dintre aceste 188 de mandate, 33 ar fi deţinute de aleşi germani din cadrul Uniunii Creştin Democrate (CDU) a Angelei Merkel, potrivit sondajului. În aceste condiții, creștin-democratul german Manfred Weber, care este candidatul PPE pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, ar avea șanse sporite să obțină acest mandat.
Socialiştii, al doilea cel mai important grup în Parlamentul European, sunt creditaţi cu 20% din mandate (19% în proiecţii anterioare), sensibil mai puţin decât deţin în prezent (25%).
Liga (extremă-dreapta) din Italia şi Rassemblement National (RN, fostul Front Național al lui Le Pen, de extremă-dreapta) din Franţa sunt creditate, în cadrul grupului lor – Europa Naţiunilor şi Libertăţilor (ENF) – cu 61 de mandate, mult mai multe decât cele 37 de mandate pe care le deţin în actualul Legislativ european.
Următoarele formaţiuni ar fi Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR, 53 de locuri), Verzii (51 de locuri), Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică (GUE/NGL 49 de locuri) şi Europa Libertăţii şi a Democraţiei Directe (EFDD, 30 de locuri).
Numărul membrilor neafiliaţi ar fi de şapte, iar alţi eurodeputaţi – 52.
Cine câștigă alegerile în România, potrivit sondajului
La nivelul României (care va avea 33 de locuri în noul Parlament European, comparativ cu 32 în actuala legislatură), estimările publicate vineri indică 11 mandate pentru PSD (29%), 9 mandate pentru PNL (24,7%), 5 mandate pentru Alianţa 2020 USR PLUS (14,2%), 4 mandate pentru ALDE (10,7%), 3 mandate pentru Pro România (9,6%), un mandat pentru UDMR (5%).
PMP nu ar obţine niciun mandat (4,7% din voturi, sub pragul minim de 5%).
Cum a fost făcut sondajul
Cifrele provin dintr-o compilaţie a sondajelor reprezentative efectuate de institute naţionale de sondare a opiniei publice din statele membre şi agregate de Kantar Public în numele Parlamentului European. Partidele sunt atribuite numai grupurilor politice existente sau acolo unde sunt deja afiliate unui partid politic european asociat. Toate noile partide şi mişcări, care nu şi-au declarat încă intenţiile, intră în categoria „altele”.
Parlamentul European va publica estimări actualizate la fiecare două săptămâni până la finalul lunii aprilie şi săptămânal în luna mai până în ziua alegerilor.
Sondajele iniţiale de la ieşirea de la vot vor fi publicate pe 26 mai, pentru acele ţări unde acestea vor fi realizate şi unde votul se va termina, începând cu orele 18:00 şi apoi la fiecare oră până la finalizarea rezultatelor parţiale din toate statele membre.
Scrutinul europarlamentar din luna mai va avea ca rezultat un Parlament European cu 705 membri, faţă de 751 în prezent. Diferenţa este dată de ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană – dintre actualele 73 de mandate europarlamentare deţinute de britanici, 46 vor dispărea, iar celelalte 27 vor fi repartizate acelor state membre care sunt subreprezentate în PE.
(surse: Agerpres, News.ro, comunicat PE)
Citiți și: CTP: E nevoie de zăhărelul referendumului ca să ne aducă la vot?
Etichete:
parlamentul european
,
extrema-dreapta europa
,
alegeri europarlamentare 2019
,
partide romania
,
grupuri politice PE
,
sondaje alegeri europarlamentare 2019
