Alegeri PE 2019: Victorii și eșecuri cu un singur câștigător înfrânt

Reacțiile
înfirbântate, emoționale de după închiderea urnelor și numărarea voturilor,
cele determinate direct de scorurile înregistrate, s-au stins înainte de a se
ambala. La mutarea atenție a contribuit categoric condamnarea lui Liviu
Dragnea, consumată de români cu o satisfacție care arată cât de detestat este
în realitate fostul președinte PSD. Deși tot românul se pricepe la fotbal și
politică, iar câte voci și condeie publice avem, cam tot atâtea comentarii și
concluzii se pun în circulație, începe să intervină un blocaj. Agenda
post-electorală europeană și inevitabilele reașezări și recalibrări politice
sunt deturnate, conform așteptărilor, de luptele interne. Dacă s-a ajuns să se
ceară demisia unui onorabil primar de municipiu, ales în alte condiții, pe
motiv că n-ar mai avea reprezentativitate ca urmare a rezultatului jenant
obținut pentru partidul său, e semn de tâmpenie, nu de defazare față de
realitate. Nu mai vorbesc de ambițioșii guralivi care decupează reprezentativitatea
bine conturată a incredibilului vot de duminică și o transferă agresiv spre
interese care se joacă la alte categorii de alegeri. E prosteală pe față, e
lipsă de respect. Nu se mulțumesc cu ce-au obținut, umblând în campanie cum au
umblat, ascunzând cu succes „la vedere”, pe liste, viitori europarlamentari nedemni
să reprezinte România – scot repede la iveală agenda ascunsă. Nu surprinde
defel, era de așteptat, după o campanie în care – reținând exclusiv deschizătorii
de listă – doar Traian Băsescu și Norica Nicolai s-au concentrat pe temele
europene reale. Pe fostul președinte nu-l mai crede nimeni, nici când are
dreptate, dar i-a folosit. Norica Nicolai a fost de departe singura credibilă,
însă degeaba.

Analizele profunde, dacă și când se vor pune în pagină, sunt cu atât mai dificile de această dată cu cât am consemnat compromiterea unei întregi clase de consultanți și sociologi mistificatori ai României. Excepția remarcabilă este Alin Teodorescu, directorul general al IMAS – a prevăzut în clar, fără fente și abureli, dezastrul PSD și victoria PNL. Cu acordul distinsului sociolog, am selectat câteva pasaje tăioase din interviul acordat, luni, Andreei Pora pentru Europa Liberă :

■ Declinul
accentuat al PSD în sondaje a început în septembrie 2018, imediat după reacția
violentă a guvernului contra manifestanților din diaspora din 10 august
2018. 

■ Puterea
judecătorească este intens sprijinită de publicul românesc, profund nemulțumit
de gradul ridicat de corupție din puterea executivă și cea legislativă. 

■ În
campanie, Klaus Johannis a organizat sesiunea europeană de la Sibiu, care a
fost o onoare pentru multi români, iar PSD a organizat mitingurile de la Iași
și Galați, care au fost o oroare.

■ PSD
condus de Liviu Dragnea s-a ocupat de problemele sale personale, nu de
problemele majorității românilor. Iar factura a venit
implacabil.

■ Partidul Social Democrat a intrat în criză din prima zi a
mandatului lui Victor Ponta și în disoluție din prima zi a mandatului lui Liviu
Dragnea – ales în
unanimitate la Congres… Dacă
nu reușesc să-și regăsească valorile și ideile de stânga, la urmatoarele
rânduri de alegeri se vor situa sub 10%.

De altfel, normal că s-a uitat, Alin Teodorescu a fost o voce singulară în 2014, când a prevăzut – și argumentat științific! – nu numai ce avea să i se întâmple lui Ponta la prezidențiale. (Analiza „Detoxifiere politică”, publicată în primăvara acelui an pe plan local, în săptămânalul Mesagerul de Neamț, rămâne o lectură utilă…)

În
privința umilinței îndurate de partidul condus de Călin Popescu Tăriceanu, proiectează
o perspectivă legată de trâmbițata moțiune de cenzură împotriva guvernului, pe
fondul actualei majorități parlamentare. Dacă, în timpul vacanței de vară, nu
se întreprind acțiuni de detașare a deputaților și senatorilor PSD de propriul
grup parlamentar, spune că „mai
degrabă se vor reorienta deputații și senatorii ALDE, a cărui dispariție este
previzibilă”.
Salvarea e una singură, cunoscută demult, să iasă urgent de la guvernare.

Nu
în ultimul rând, Teodorescu explică ascensiunea neverosimilă pentru mulți a
Alianței 2020. Trece peste dubioasele interese externe susținute, ignoră
văicărelile legate de manipulare și otrava de pe Facebook. Concluzia e seacă: „USR/PLUS este o asociere de partide noi, proeuropene,
cu respect față de independența justiției și față de mass-media. O mare parte
din electoratul românesc se regăsește în aceste valori”.

La
coadă-cozilor, după datină, ca având idee de ceea ce s-ar vinde în final la
tejghea, dar neavând garanția a ce cumpără, stau românii. Buni sau răi, proști
sau deștepți, instruiți sau nu, tineri impetuoși sau rablagiți la minte indiferent
de vârstă, din țară sau de peste hotare, indiferent cu ce se ocupă, au vorbit
printr-un vot puternic, semnificativ, tranșant.

Contribuția
diasporei, direct și prin influență, dă sclipiri unei Românii vii. Arată o
resursă de energie și reponsabilitate criminal batjocorită, cu repetiție, de
meleșcani și neamul cel viu asociat din guverne succesive. Remarcabilă, prea
puțin evaluată și onorată cum se cuvine în respectul exercițiului de vot, este
participarea studenților din marile campusuri universitare de stat, din centrele
universitare consacrate. Tineri, curați și frumoși au îndurat ore și ore de
așteptare umilitoare ca să voteze. Au reușit, se vede.

Pe
români, câștigătorii incontestabili ai alegerilor, fiecare cum a votat, îi
așteaptă înfrângerea. Partidele principale se laudă sau se resemnează în nume
propriu, jignind alegătorii. Înfrângerea vine din confiscarea votului european
în folosul clicilor de partid, oricare ar fi ele, uitând de Europa. Una au
votat românii, la altceva e folosit votul lor.  

Viorel COSMA