Curtea Constituţională a României urmează să dezbată pe 10 iulie sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra Legii pentru modificarea articolului 109 din OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, au precizat, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.
Şeful statului a transmis, miercuri, CCR sesizarea de neconstituţionalitate privind acest act normativ.
„Ţinând cont de faptul că forma legii transmise la promulgare este una ulterioară procedurii de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 684/2018 (…) şi având în vedere că Parlamentul a adoptat o serie de reglementări care sunt contrare şi excedează limitelor deciziei menţionate, considerăm că Legea pentru modificarea art. 109 din OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice a fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor art. 147 alin. (2) şi (4) din Constituţie”, precizează şeful statului în sesizare.
Unul dintre motivele invocate în sesizare este că Parlamentul a modificat, la reexaminare, nişte dispoziţii care fuseseră declarate constituţionale.
„Parlamentul este ţinut în procedura de punere de acord a legii cu decizia Curţii Constituţionale de limitele trasate de aceasta, respectiv de modificarea, completarea ori eliminarea/abrogarea acelor norme declarate de Curtea Constituţională în mod expres ca fiind neconstituţionale în tot sau în parte. Punerea de acord a legii cu decizia Curţii Constituţionale nu poate face abstracţie de rolul şi competenţele Parlamentului care poate adopta oricare dintre aceste soluţii cu privire la textele declarate neconstituţionale, fără a depăşi cele statuate expres prin dispozitivul Curţii. Prin urmare, considerăm că modificările operate de Parlament asupra alin. (3) al art. 109 din Ordonanţa de urgenţă nr. 195/2002 constituie o intervenţie legislativă ce determină depăşirea de către forul legislativ a limitelor stabilite prin Decizia nr. 684/2018, ceea ce contravine art. 147 alin. (2) din Constituţie”, susţine Preşedinţia.
Preşedintele mai arată că din legea criticată lipsesc unele dispoziţii cuprinse la articolul unic, astfel cum acestea erau prevăzute în legea adoptată în prima fază, anterior realizării controlului de constituţionalitate. Întrucât prevederile în cauză nu au făcut nici obiectul sesizării de neconstituţionalitate şi nici al controlului de constituţionalitate, eliminarea lor s-ar fi făcut prin depăşirea de către Parlament a limitelor reexaminării.
„În concluzie, observăm faptul că, în cazul de faţă, în ceea ce priveşte legea retrimisă la promulgare, instanţa constituţională a soluţionat obiecţia de neconstituţionalitate cu o decizie de constatare a neconstituţionalităţii unora dintre dispoziţiile legii în raport cu criticile formulate, ceea ce a impus reluarea procedurii de dezbatere legislativă, în condiţiile şi limitele fixate prin decizia instanţei constituţionale (…). De aceea, subliniem că este esenţial ca instanţa constituţională să procedeze la soluţionarea definitivă a acestei situaţii şi să constate neconstituţionalitatea acestei legi în ansamblu, fără posibilitatea Parlamentului de a o mai reexamina”, a menţionat preşedintele Iohannis.
Pe 4 iunie, Parlamentul a transmis preşedintelui această lege la promulgare.
