Au dispărut dosarele Roșia Montană și Sterling. Resurse strategice de miliarde de euro au fost cedate unor companii deținute de personaje controversate conectate la lideri politici în sălbaticii ani ’90 ai României și chiar și după anii 2000. Numai accidente de parcurs au făcut ca unele dintre acele companii să nu exploateze resursele, dar bogățiile nici nu s-au întors la stat. Dar păcatele originare nu au fost răscumpărate și neregulile care minează acordurile și contractele de înstrăinare de zăcăminte pot încă declanșa dosare de cercetare și spețe grele în instanță. Iar vinovații nu se pot afla decât în taberele politice mai vechi și mai noi care au condus și conduc România, potrivit Radio Europa Libera.
Zeci de mii de bărbați, victime ale violenței domestice. Un program bazat pe trei piloni va avea menirea să-i protejeze pe bărbații confruntați cu violența domestică. Este pentru prima oară în istoria Germaniei când, legat de acest fenomen, în postura de victime sunt menționați bărbații. Programul include, în prima fază, o linie telefonică de urgență și o platformă online pentru consiliere. Ulterior se vor construi adăposturi pentru bărbații care vor să se refugieze și centre de consiliere. După decenii întregi în care autoritățile germane s-au concentrat numai pe măsuri destinate combaterii violenței asupra femeilor și copiilor, în sfârșit, landurile federale Bavaria și Renania de Nord-Vestfalia și-au propus să înlăture tabuurile și să facă din suferința bărbaților abuzați un subiect vizibil, potrivit Deutsche Welle.
Primăria Capitalei, despre cele două schele desprinse de vânt: S-au desprins din cauza unor factori care nu puteau fi prev
ăzuţi. Primăria Capitalei susține că schelele care s-au desprins de două imobile în curs de reconsolidare din centrul Capitalei au fost montate corect, cu respectarea normelor legale. Oficialii municipalității afirmă că ploaia abundentă a îngreunat schelele, iar situația a fost înrăutățită de vântul puternic, aceștia fiind ”factori care nu puteau fi prevăzuți”. ”Aceste schele metalice au fost montate de către o firmă specializată în acest domeniu, care este și proprietara schelelor metalice. Între această societate și Compania Municipală Consolidări București există un contract de închiriere și mentenanță. Pentru montajul acestor schele au fost respectate normativele în vigoare, iar societatea care le are în proprietate deține toate autorizațiile necesare. De asemenea, toate aceste schele sunt verificate după fiecare episod de vreme rea”, se arată într-un comunicat al primăriei, potrivit Libertatea.România, elogiată în ultima ediţie a Ghidului Verde Michelin. Autorii Ghidului Michelin au acordat trei stele (maximum posibil) mănăstirilor din Bucovina, despre care spun: „Zidurile colorate ale acestor mănăstiri aflate în peisaje bucolice povestesc Biblia şi viaţa cotidiană asemenea unor benzi desenate medievale”. Tot trei stele au primit şi Delta Dunării şi Transfăgărăşanul, drum care în opinia realizatorilor ghidului „este unul dintre cele mai frumoase din Europa, traversând peisaje şi munţi de neuitat”. Trei stele au fost acordate şi bisericii fortificate din Prejmer, judeţul Braşov, „cea mai frumoasă dintre bisericile medievale „trei în unu” (lăcaş de cult, fortăreaţă, depozit de grâne) din Transilvania”, potrivit Adevarul.
Industria faptelor bune. Ei sunt oamenii care transformă această țară. Acolo unde instituțiile statului nu se descurcă sau nu se pricep să aibă grijă de cetățeni se naște acțiunea civică. Deși încă foarte tânără- în comparație cu țările care au tradiție în domeniu- „industria faptelor bune”, dezvoltată de organizațiile non-profit, tinde să funcționeze după toate legile economiei de piață: când apare cererea, se ivește, după ceva timp, oferta. Se lucrează eficient, cu adevărate planuri de business, cu programe de finanțare, cheltuieli transparente și acțiuni de strângere de fonduri organizate profesionist, scrie
Ce facem noi dacă găsim un portofel? Câţi oameni l-au returnat, în funcţie de naţionalitate. O echipă internaţională de specialişti în ştiinţe comportamentale a „pierdut” 17.303 portofele cu diferite sume de bani, în spaţii publice din 40 de ţări, pentru a evalua onestitatea a mii de locuitori din 355 de oraşe, relatează Xinhua. Rezultatul cercetării, publicată joi în jurnalul ştiinţific Science, relevă diferenţe flagrante între state, Elveţia şi ţările scandinave reieşind că sunt cele mai oneste, iar China, Maroc, Peru şi Kazahstan încheind clasamentul. În aproape toate statele, cu cât suma din portofel era mai mare, cu atât oamenii erau mai motivaţi să contacteze proprietarul obiectului, potrivit Adevarul.
