Întrebat despre declinarea către DIICOT a acestui dosar de către Secția Parchetelor Militare, aflată în subordinea sa, procurorul general a răspuns: „N-am fost consultați în această decizie. Știu ce știți și dumneavoastră, că erau două dosare – unul la DIICOT și unul la Parchetul Militar. Vom face o mică confruntare să vedem ce s-a întâmplat”.
Licu a mai spus că a atras atenția încă de la preluarea funcției că cercetările în dosarul privind violențele din 10 august stagnează.
Întrebat despre cauzele stagnării anchetei, Bogdan Licu a susținut că sunt „motive obiective și subiective” și că speră ca de acum înainte ancheta să meargă într-un ritm accelerat.
Licu a mai afirmat că cel mai rău lucru pe care îl poate face un procuror este să țină nelucrat un dosar: „Cel mai grav lucru e să ții dosarul în nelucrare. Fie trimiți în judecată, fie îl închizi. A ține un dosar în nelucrare, a-l tergiversa este cel mai grav lucru pe care îl poate face un procuror, daca este neîntemeiat”.
Dosarul 10 august, în care Parchetul militar investiga intervenția în forță a jandarmilor, a fost declinat luni către DIICOT. Șeful DIICOT, Felix Bănilă, a declarat pentru HotNews.ro că nu a văzut personal ordonanța procurorilor militari, dar că a fost informat că Parchetul Militar și-a declinat competența, deși DIICOT ceruse acest dosar doar pentr a-l studia, pentru a stabili dacă se impune conexarea cu dosarul deschis de direcție ca urmare a sesizării Jandarmeriei, care a reclamat acţiuni împotriva ordinii constituţionale. „Dacă dânșii așa cu considerat, să ni-l dea de tot, nu am ce să comentez”, a declarat șeful DIICOT.
Competența DIICOT în dosarul privind violențele jandarmilor la protestul din 10 august este atrasă de dispozițiile din Codul Penal care incriminează tentativa la infracțiunea de acțiuni împotriva ordinii constituționale, a transmis Parchetul General, printr-un comunicat de presă.
Săptămâna trecută, DIICOT a cerut dosarul 10 august de la procurorii Secției parchetelor militare din Parchetul General. Purtătorul de cuvânt al DIICOT, Mihaela Porime, declara că dosarul a fost cerut pentru a vedea dacă există elemente de conexitate între actele şi faptele ce formează obiectul urmăririi penale între dosarul de la Secţia parchetelor militare şi cel de la DIICOT.
La DIICOT, există un dosar în care se investighează evenimentele din 10 august, deschis ca urmare a unei sesizări depuse în septembrie 2018 de Jandarmerie, care a reclamat acţiuni împotriva ordinii constituţionale (art. 397 din Codul penal).
De asemenea, Secţia parchetelor militare a avut în lucru un dosar penal în care sunt cercetaţi şefii din Jandarmerie care au coordonat acţiunea jandarmilor, ce au intervenit în forță la protestul din Piaţa Victoriei. Este vorba despre colonelul Ionuţ Cătălin Sindile, şeful Jandarmeriei Române, colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, prim-adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, director general al Direcţiei Generale de Jandarmi Bucureşti şi secretarul de stat Dan Chirică.
Procurorii militari susțin că „mai multe acţiuni sunt suspectate a se circumscrie unor acte menite să determine şi să justifice necesitatea unei acţiuni de restabilire a ordinii publice şi să ajute la crearea aparenţei unei acţiuni legale de intervenţie în forţă a unităţilor de jandarmi pentru evacuarea protestatarilor aflaţi în Piaţa Victoriei din Bucureşti, cu consecinţa vătămării drepturilor legitime ale majorităţii protestatarilor privind libertatea de exprimare şi libertatea de întrunire prevăzute de Constituţia României, Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice şi Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi cu consecinţa exercitării unor acte de violenţă nejustificate de situaţia operativă şi de nevoile reale de imobilizare a persoanelor turbulente – acte îndreptate inclusiv împotriva copiilor, altfel decât în mod gradual şi fără a înceta după realizarea scopului misiunii, producându-se astfel vătămarea unui număr mare de participanţi la protest”. Aproape 800 de protestatari au depus plângeri penale împotriva jandarmilor, acuzându-i de violenţă.
De partea cealaltă, 160 de membri ai forţelor de ordine au reclamat şi ei că au fost agresaţi de demonstranţi.
Ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, a susținut în mai multe rânduri că parchetul este singurul responsabil pentru întârzierea anchetei în acest dosar, că MAI a declasificat documentele necesare și că procurorii trebuie „să caute vinovății pe baza probelor, și nu scuze”. „Datele pentru care s-a păstrat caracterul clasificat proveneau de la alte structuri sau instituții care nu și-au dat acordul pentru declasificare. Toate documentele declasificate total sau parțial au fost înaintate Parchetului din data de 31 ianuarie și constituie probe la dosar. Îi invit pe toți cei interesați de aceste documente să le solicite Parchetului pentru că doar procurorii pot stabili dacă probele din dosar pot fi făcute publice sau nu”, spunea Dan.
Ea a mai susținut că orice demers venit din partea Parchetului în sensul acuzării Ministerului de Interne pentru nefinalizarea anchetei va fi luat drept „susceptibil de neadevăr”.
