„Cu cât investigăm mai mult acest proiect, noi, comunitatea reglementatorilor, cu atât avem semne de întrebare serioase și potențial rezerve”, a afirmat joi guvernatorul Băncii Franței, François Villeroy de Galhau, cu ocazia unei audieri în fața Senatului.
Ori, în realitate, „nu avem răspunsuri clare” la majoritatea întrebărilor, a subliniat el, avertizând că nu se pune „problema ca aceste proiecte să prospere fără respectarea normelor naționale și internaționale”.
Cu o zi în urmă, șeful Federal Reserve Jerome Powell a tras și el un semnal de alarmă, afirmând că intențiile rețelei sociale stârnesc „mari îngrijorări” în materie de „respectarea informațiilor personale, de protecția consumatorilor și de stabilitate financiară”.
Potențial, această monedă ar putea fi „adoptată pe scară largă”, având în vedere cele două miliarde de utilizatori ai Facebook, a arătat Powell. Drept urmare, „în cazul unor probleme asociate cu spălarea banilor, (…), acestea devin repede foarte importante din cauza mărimii rețelei sociale”, a comentat el.
Neîncredere
Prin crearea acestei monede digitale, anunțată în iunie, Facebook vrea să bulverseze sistemul financiar mondial, ceea ce dă sudori reci unor state, îngrijorate de posibila angajare a companiilor private pe acest teren.
Libra ar urma să ofere în 2020 o nouă modalitate de plăți, în afara circuitelor bancare tradiționale și se dorește piatra unghiulară a unui nou ecosistem, dincolo de barierele diferitelor valute.
Încă de la început, proiectul și-a atras neîncrederea autorităților de reglementare și legiferare internaționale, care lansează la fiecare zece ani ample lucrări pentru a face sistemul financiar mondial mai sigur, dar și după izbucnirea unei serii de scandaluri legate de folosirea datelor utilizatorilor, care a afectat reputația Facebook.
După dezvăluirea acestui proiect, ministrul francez al Finanțelor Bruno Le Maire a avertizat imediat că atributul suveran de a tipări monedă aparține statelor, o poziție la care s-a raliat imediat guvernatorul Băncii Angliei, Mark Carney, care a cerut Facebook să respecte regulile internaționale, „sau altfel nu va merge”.
„Să nu fim naivi”
„Unii spun că dacă va exista o anumită atracție pentru Libra, ceea ce rămâne de demonstrat (…) acest lucru ar putea fi o incitație pentru accelerarea acestor proiecte de monede digitale deoarece această atracție ar dezvălui o nevoie a cetățenilor” pentru acest tip de soluții, a comentat joi Villeroy de Galhau.
„Dar, în acest caz, mai bine să avem o monedă publică decât una privată deoarece moneda este fundamental un bun comun public cu garanțiile autorității publice în spate”, a subliniat guvernatorul.
Libra este un „proiect care corespunde unor interese private, sunt total în favoarea economiei de piață, dar cred că nu trebuie să fim naivi, acest lucru nu este în întregime condus, sau doar condus, de căutarea binelui public”, a avertizat el.
Pe lângă provocările pe care le ridică acest tip de proiect pentru sistemul financiar, „unii spun că adevărata miză din spate este recuperarea unui nou maxim de date și deci monetizarea lor, fapt care ridică problema protecției vieții private”, a adăugat guvernatorul.
O primă evaluare este așteptată săptămâna viitoare: Benoît Coeuré, unul dintre directorii Băncii Centrale Europene, a primit la jumătatea lui iunie, în cadrul G7, conducerea unui grup de lucru legat de cripto-active legate de valute, cum este cazul Libra.
Acest grup de lucru va publica un prim raport asupra subiectului la reuniunea miniștrilor de Finanțe din G7, prevăzută în 17 – 18 iulie în Franța, înaintea unui raport definitiv mai detaliat așteptat până în octombrie.
