Memoriu de război, semnat de Borboly Csaba: ”Atacurile la granița de est a județului Harghita au avut același scop: să ne ia pădurile, văile, câmpurile, locurile de …, orice ce este important din punctul de vedere al supraviețuirii, dezvoltării, păstrării și dezvoltării identității comunității noastre”

Borboly Csaba: Cheile Bicazului a fost recuperată de Consiliul Județean Harghita (în primă instanță), nu de Mezei Janos.

Poate că mulți au și uitat deja, de atâta timp se trage disputa de frontieră între județele Harghita și Neamț. La Consiliul Județean Harghita noi nu am uitat de ea, și cu zece ani în urmă deja am reamintit conducerii de atunci al orașului Gheorgheni că are de lucru în acest sens. Faptul că cei ce muncesc la CJ Harghita a avut în atenție acest proces, în final a dat rezultate.

Să trecem în revistă demersurile făcute!

Problema a apărut în mod similar cu disputa asupra Văii Uzului cu județul Bacău: birourile cadastrale ale celor două județe au decis să nu respecte legea și să modifice arbitrar granița în detrimentul nostru.

În anii ’90, poziția Strâmtorii Bicaz a fost slăbită și de faptul că, conducerea orașului Gheorgheni în anii ’90 a fost una orientată spre conformare, asistând de fapt la jaful de teritoriu comis de nemțeni, spre deosebire de cazul Văii Uzului, unde conducerea comunei Sânmartin s-a ridicat, a rezistat și a făcut tot posibilul în fața băcăuanilor care voiau să pună mâna pe vale. Și încă o diferență între cele două cazuri: conducerea orașului Gheorgheni- din fericire temporar- a obținut un fel de continuitate politică rușinoasă, în sensul că politica de struț aplicată de UDMR în anii 90, anii 2000 a continuat și după 2008, când puterea a fost preluată de Partidul Civic Maghiar.

Primarul de atunci din partea PCM, în calitate de primar al Gheorgheniului, singurul teritoriu administrativ îndreptățit să acționeze în baza legii, nu a mișcat niciun deget la recursul meu, să lanseze procedura legală pentru recuperarea terenului confiscat, să atace procesul verbal de schimbare a graniței, cârpit fără consiliul județean. În cazul Cheile Bicazului, ca și în cazul Văii Uzului, baza legală o constituie pentru noi legea nr.2 din 1968, referitoare la granițele localităților și județelor, conform căreia Cheile Bicazului aparțin de județul Harghita, ca de altfel și Valea Uzului.

În ultimele săptămâni am spus de mai multe ori, că avem un singur aliat, legea (chiar dacă interpretarea și aplicarea ei sunt adesea problematice în România), care nu poate fi suprascrisă cu contribuția unor lideri locali maghiari defetiști, de niciun birou cadastral, de vreo instituție guvernamentală sau de administrație locală. Comparativ cu cazul Văii Uzului, problema apartenenței Strâmtorii Bicaz (și împreună cu aceasta, o suprafață de șapte sute de hectare) a fost cu atât mai complicată încât protocolul din 1998 în favoarea județului Neamț a fost semnat și de administrația de atunci a orașului Gheorgheni.

Problema a rămas blocată, iar în 2009, la inițiativa Consiliului Județean Harghita, am reușit să ieșim din impas, deoarece nu am putut tolera anexarea Strâmtorii Bicaz la județul Neamț, care era evident doar primul pas, după care urma Lacul Roșu și împrejurimile, și atunci puteam să urmărim din vârful Pîngărați anexarea văii lacului și strâmtorii.

În vara anului 2009, la întâlnirea cu președintele județului Neamț de la Lacul Roșu, ne-am înțeles să nu se amplaseze niciun panou indicator de graniță, până la clarificarea situației. Cu toate acestea nemțenii au amplasat un panou de reclamă uriaș, ceea ce am semnalat direcției naționale de drumuri, inspectoratului național de construcții, inspectoratului silvic, gărzii naționale de mediu, totodată am atenționat primarul orașului Gheorgheni. Pe acesta din urmă l-am și amendat, pentru că a omis controlarea lucrărilor de construcție ilegale, și împiedicarea ilegalității. În urma acțiunii noastre panoul a fost demontat, dar stâlpii de susținere au rămas acolo. După șapte scrisori și comunicate, am reușit să convingem primăria Gheorgheni să acționăm împreună în acest caz.

Potrivit procesului verbal din 2012 comisia interjudețeană a constatat, că ambele părți- județul Harghita și județul Neamț- susțin propria poziție, deci cazul continuă în instanță. De atunci cazul a fost dezbătut de zece tribunale diferite, cazul fiind relocat de mai multe ori la diverse tribunale județene din România, făcându-se referire la sensibilitate.

În 2011 am depus plângere la Inspectoratul Judiciar al Curții Supreme, pentru că la cererea primăriei Bicaz Chei cazul a fost relocat de la Tribunalul Harghita , susținând că Înalta Curte de Casație și Justiție se ocupă deja de caz, nu s-a făcut investigație, totodată a menționat că temerile celor din Bicaz Chei referitoare la părtinire sau de presiuni au fost nefondate. Hotărârea în primă instanță a fost emisă la 12 iunie 2019, care anulează protocolul semnat în 1998 și de orașul Gheorgheni, conform căreia granița se află la capătul superior al strâmtorii Bicaz, la pârâul Lapoș.

Verdictul ne dă dreptate, spunând că granița dintre cele două județe se află la kilometrul 32 pe DN 12C, adică Strâmtoarea Bicaz se află pe teritoriul județului Harghita, iar granița în partea inferioară a strâmtorii, la kilometrul 32.

Dacă județul Neamț va face recurs, nu există nicio justificare la soluționarea pozitivă a recursului în a doua instanță, deoarece cazul relativ simplu a fost epuizat în acești zece ani, că nu mai pot aduce nimic nou în interesul lor. Desigur în România se poate întâmpla orice. Litigiul de zece ani a demonstrat, că perseverența și răbdarea, pașii făcuți în consens cu legea- reprezintă calea viabilă. Pentru asta a luptat și luptă în continuare echipa CJ Harghita: pentru Cheile Bicazului.

Colegii mei au participat la aproape 70 de dezbateri judiciare, au călătorit mai mult de 22.000 de kilometri pentru a ajunge la aceste dezbateriNe luptăm de zece ani, și ne pregătim la un marș asemănător și în legătură cu cimitirul din Valea Uzului! Aveți încredere în noi, susțineți-ne, încurajați-ne! Atacurile la granița de est a județului Harghita după schimbarea regimului au avut același scop: să ne ia pădurile, văile, câmpurile, locurile de …, orice ce este important din punctul de vedere al supraviețuirii, dezvoltării, păstrării și dezvoltării identității comunității noastre.

Probabil această luptă va trebui continuată zeci de ani, dar nu dăm înapoi, nu putem să ne împăcăm cu fărădelegile, pentru că dacă nu facem tot ce ne stă în putință, atunci procesul de excludere, de acaparare va continua, și va avea loc modificarea ilegală a granițelor în detrimentul județului Harghita, în ciuda faptului că legea și dreptul internațional sunt de partea noastră.

Să nu uităm, că România, în speranța aderării la UE s-a angajat printr-o convenție internațională să modifice granițele administrative numai și numai respectând interesele și punctul de vedere al comunității în cauză.

Autor: președintele CJ Harghita

Sursa: kronikaonline.ro

Sursa: Ziar Harghita.