Întrebat dacă consideră mai degrabă probabil sau mai degrabă improbabil ca în a doua jumătate anului viitor economia României să intre în recesiune și unde s-ar situa avansul economiei în 2020, Libocor ne-a mărturisit: ”Teoretic și foarte probabil și practic, anul viitor este unul cu două scrutine electorale – iunie, alegeri locale si, daca nu vor exista alegeri anticipate,iar în decembrie vor urma alegeri parlamentare- ambele importante, ceea ce poate conduce la o distorsionare a realității economice. De precizat că opiniile sale au fost făcute în nume personal, bazate pe informații publice și raționamente proprii, fără să implice instituțiile cu care Libocor poate fi asociat.
Prin urmare, mai spune economistul șef al BRD, avansul PIB în 2020 se poate situa teoretic între -0.5% si 0% iar practic intre 1.5% si 2.5% .
Vor crește sau nu pensiile în 2020, așa cum prevede legea?
În opinia lui Libocor, e foarte dificil de formulat o opinie clară legată de posibila majorare a pensiilor cu 40%. Teoretic, spune economistul șef al BRD, nu mai exista spatiu fiscal pentru o astfel de măsură. Dar, practic în anii electorali se iau astfel de măsuri. ”Fostul meu profesor de matematică avea o vorbă cand un elev enunța perfect o teoremă dar nu știa sau nu putea să o aplice :teoria ca teoria, dar practica te omoară!”.
„Elefantul din cameră” rămâne legea pensiilor, recunoaște Libocor într-un raport transmis investitorilor. Datorită dimensiunii impactului său, este practic imposibil să se găsească suficiente măsuri de compensare pentru a adresa această problemă.
În opinia sa, autoritățile ar trebui să se concentreze în primul rând pe creșterea veniturilor. În acest sens, există mult spațiu pentru îmbunătățiri în ceea ce privește colectarea (în special la TVA) și obținerea unor rezultate spectaculoase (până la 2% -3% din PIB) dacă factorii de decizie depun eforturi suficiente pentru a accelera trecerea de la „informal” la „formal”. Cu toate acestea, admite Libocor, reforma fiscală ar putea dura ceva, întrucât necesită schimbări instituționale, care cer timp.
Salariile? Sigur nu vor scădea….Dar vârsta de pensionare…?
Despre salarii, economistul principal al BRD spune că nu crede că acestea vor înregistra un recul. ”Nu cred că vor scădea (avem totuși un an electoral destul de dificil) însă dacă vor exista creșteri, acestea vor fi marginale, în condițiile în care bugetul este foarte tensionat iar obiectivul nu mai este acela de a menține un deficit de 3% din PIB ci de a reveni la un deficit de 3%, lucru deloc ușor în contextul anului viitor”, explică Libocor.
Iar problema salariilor e legată de tensiunile din piața muncii, criza forței de muncă fiind la început, mai spune Libocor. ”Asta e valabil atât în România cât și în întreaga Europă. Acutizarea tensiunilor din piața muncii va fi, foarte probabil generalizată dar lentă”, consideră interlocutorul nostru.
De la piața muncii trecem la alte întrebări: oare ca să acomodeze impactul fiscal al legii pensiilor, oare va mări Guvernul vârsta standard de pensionare? ”Probabil ca da, spune Libocor. Însă asta nu este o soluție pe termen lung pentru reechilibrarea pieței muncii ci pentru canibalizarea ei”, adaugă economistul șef al BRD.
Această temă a fost vehiculată și în trecut și nu mai devreme de azi (joi), premierul Ludovic Orban a declarat, că Guvernul intenționează să crească vârsta de pensionare, însă doar în cazul polițiștilor pentru moment. Șeful Executivului a precizat că mii de cadre din MAI sau pensionat pentru a beneficia de condițiile privilegiate de pensionare.
„Intenția noastră foarte clară este de a crește vârsta de pensionare, nu se poate să existe cadre din poliție…, aduceţi-vă aminte, când s-a modificat prin ordonanță de urgență sistemul ăsta nesimțit de calcul al pensiilor pentru șefimea din zonele respective, s-au pensionat din zona Ministerului de Interne mii de cadre pentru a beneficia de condițiile privilegiate de pensionare care erau anterior modificării ordonanței, adică i-au dat o ordonanță de urgență, dar înainte le-au permis tuturor celor care au vrut să beneficieze de pensiile respective, s-au pensionat oameni cu 40, 42 de ani, 43 de ani, 45 de ani, cu niște pensii extrem de mari, au lăsat sistemul de ordine publică cu grave probleme de efectiv, care până la urmă au pus în pericol viața, siguranța cetățeanului, proprietatea privată, pentru că nu au mai putut să asigure toată resursa umană necesară pentru apărarea ordinii publice, a vieții şi siguranței cetățeanului”, a spus Ludovic Orban, la Radio România Actualități.
Despre cum ar putea evolua inflatia in 2020 și de unde ar putea veni presiunile în sensul majorării indicelui prețurilor de consum. Sau care ar fi supapele princare aceste presiuni ar putea fie liberate
”Estimăm o ușoară temperare față de acest an, temperare care vine din diminuarea excesului de cerere, daca aceasta se va intampla- vezi inițiativa, nefuncțională economic, cu reducerea TVA. În ceea ce priveste supapele, nu identific acele supape de detensionare perfect funcționale deoarece presiunile pe buget ar crește fie prin diminuarea veniturilor fie prin creșterea costurilor – implicit cele de finanțare. Probabil se va alege din nou răul cel mai mic, spune Florian Libocor. Însă mai trebuie să avem in vedere și inițiativa europeană de a relaxa respectarea criteriului Maastricht privind deficitul bugetar de 3% din PIB, ceea ce poate avea o consecință pozitiva pe termen scurt, dar negativă și dificil de corectat pe termen lung”, spune primul economist al BRD.
Vor crește taxele? Hmmm….
”Astfel de măsuri pot fi considerate necesare, matematic, ca parte a rezolvării unei singure ecuații din sistem. Dat fiind ca avem de rezolvat un sistem cu mai multe ecuatii, consider că nu sunt nici oportune și nici funcționale astfel de măsuri. Una din caracteristicile sistemului de taxare și implicit colectare a fost instabilitatea…”, explică Libocor.
Cum vor evolua dobanzile la credit? Dar la depozite?
In linii mari dobanzile, atat cele active cat si pasive vor fi stabile. Problemele actuale nu au fost generate de o gestiune neadecvata a politicii monetare si nu pot fi solutionate prin fortarea politicii monetare.
Cât despre dobânda-cheie a BNR, aceasta va evolua ”Stabil și adecvat necesităților economiei în funcție de contextul actual și de provocările pe termen mediu si lung”
