1) Va renunţa Iranul la prudență?
Încă din imensul război cu Irakul din anii ’80, care l-a costat peste un milion de morți, esența strategiei regimului – întruchipat în totalitate de Soleimani – a fost evitarea unui un alt conflict pe teren deschis. „Acum, atât absența lui la discuțiile dintre lideri, cât și furia generată de moartea sa pot anula această prudență”. Gama țintelor posibile pentru eventualiile represalii este largă. În orice caz, Iranul trebuie să calibreze escaladarea, dacă nu dorește ca conflictul să-i atingă teritoriul. Greu, având în vedere că principalul său strateg nu mai există.
2) Cum va afecta moartea lui Soleimani structura puterii interne?
Rolul său a fost extrem de important: comanda de 22 de ani Gărzile Revoluționare și se vehicula că ar fi putut fi chiar succesorul lui Khamenei în rolul de Conducător Suprem. Soleimani s-a aflat în spatele tuturor alegerilor decisive, de la destabilizarea Irakului după invazia SUA până la salvarea lui Assad în Siria. Iar Khamenei a continuat să-l susțină chiar și după eşecuri: imposibilitatea creării unor baze stabile în Siria din cauza atacurilor israeliene și a demonstrațiilor populare care (la fel ca și fracțiunea legată de președintele Rouhani) cereau să se investească în reforme, în loc de războaie. Fără Soleimani, „Iranul ar putea da un răspuns greşit intrând într-un război total. Dar dacă consecințele vor fi moderate, există și speranța că va începe să-și limiteze ambițiile regionale „.
3) Care este obiectivul lui Trump?
Greu de descifrat strategia președintelui, care a plecat de la denunțarea tratatului nuclear iranian la cererea (respinsă) pentru o întâlnire cu Rouhani, de la anunțul retragerii din Siria la o schimbare de 180 de grade cu desfășurarea trupelor de luptă, la atacurile împotriva milițiilor pro-iraniene și uciderea lui Soleimani. Generalul ar fi putut fi eliminat și în trecut, însă America chiar a colaborat cu el într-o serie de operaţiuni anti-Isis și anti-Qaeda. Este posibil ca președintele să fi profitat de posibilitatea de a atinge un obiectiv a cărui măreţie a înţeles-o în ciuda lipsei de atenţie cu care urmărește briefing-urile. Poate că are nevoie de asta pentru campania electorală. Poate că se pregătește de război.
4) Are cineva din administrație un plan?
Până acum patru luni, în Consiliul de Securitate Națională, Trump era înconjurat de ulii, după care l-a concediat pe John Bolton. Acum, în jurul lui „există o foarte puţini profesionişti și foarte mulţi adulatori ”.Continuă să aibă cele mai bune forțe armate și cele mai bune servicii secrete de pe planetă, „însă nimeni nu este capabil să gândească strategic”. Prin urmare, ar putea aluneca fără niciun plan într-un război feroce. America este de o mie de ori mai puternică, însă Iranul s-a demonstrat deja din 1979 capabil să exploateze orice ezitare, orice greșeală și orice vid temporar al administrațiilor americane”. Acesta este motivul pentru care ne aflăm pe un tărâm al imprevizibilului. „Un președinte megaloman și o conducere iraniană care și-a pierdut cel mai înțelept exponent, duc lupta pentru supraviețuire pe marginea prăpastiei.”
