Cu toate că aceste cifre sunt alarmante, iar HotNews.ro a scris încă din noiembrie despre această situație, în două luni autoritățile – Ministerul Mediului, Garda de Mediu, Agenția pentru Protecția Mediului București, Primăria Capitalei – nu au făcut nimic și ne-au lăsat în ceață. Nici măcar nu au avut decența să spună că vor cerceta ce se întâmplă, o reacție firească într-o astfel de situație.
Documentele Primăriei Capitalei arată clar că în acest oraș cel mai mare poluator este traficul rutier, iar la orele de vârf sunt atinse și depășite valorile maxim admise. Însă măsurătorile făcute de rețelele independente arată o poluare imensă noaptea, după ora 20.00 și în weekend, când nu este trafic. Asta indică o altă sursă de poluare, ceva care se petrece când Garda de Mediu și Ministerul Mediului își termină programul oficial. Sau poate există o altă explicație, însă oricum ar fi, autoritățile sunt obligate să o comunice.
Primarul Gabriela Firea, care se războiește cu toată lumea, de această dată nu a spus nimic, doar că nu este de competența sa și că trebuie să se ocupe de asta Ministerul Mediului și Garda de Mediu. Da, este adevărat, ei trebuie să se ocupe, dar acest atentat la viața bucureștenilor se produce în orașul în care Gabriela Firea este primar general, deci este și responsabilitatea ei.
Ministrul Mediului, Costel Alexe, a făcut luni o conferință de presă și în loc să explice de ce nu funcționează cum trebuie rețeaua de monitorizare a calității aerului (din 8 stații doar una a măsurat weekendul trecut poluarea cu PM2,5 și doar 3 cea cu PM10), care este în curtea sa, dacă măsurătorile făcute de airly.eu sunt corecte, ce s-a întâmplat sâmbătă seară de s-au înregistrat acele date, a avut un discurs generalist și politic. Acesta a dat vina pe trafic în contextul în care datele recente arată că orașul a fost extrem de poluat noaptea, când nu prea avem trafic.
Este adevărat, primarul Gabriela Firea nu a făcut revoluția promisă în trafic, nu a făcut o rețea de piste pentru biciclete și are foarte multe restanțe, fiind vinovată alături de ceilalți primari care au administrat orașul după anii 90 de aerul murdar pe care îl respirăm, dar situația de acum este una atipică și trebuie investigate cauzele.
Mai mult, Ministrul Mediului a lăsat să se înțeleagă că măsurătorile airly.eu nu ar fi bune, dar fără să spună clar acest lucru, iar depășirile acelea spectaculoase s-ar fi înregistrat doar secunde. ”Este o situaţie la secvenţă într-un minut unde sunt depăşiri de peste 700 de ori. Este cu totul altă metodă faţă de cea folosită la nivel european”, a spus ministrul.
Oamenii sunt panicați când văd aceste cifre, se tem pentru sănătatea lor, iar obligația ministrului Mediului, Costel Alexe, a primarului Gabriela Firea și a Gărzii de Mediu este să răspundă de urgență la câteva întrebări de bun-simț:
- De ce este orașul atât de poluat noaptea, când nu este trafic, dacă datele sunt corecte? Care este sursa/explicația fenomenului?
- Măsurătorile făcute de rețelele independente sunt corecte?
- De ce de 10 ani nu avem o rețea funcțională, oficială, de măsurare a calității aerului?
Următorul lucru pe care ministrul Mediului trebuie să-l facă este să repare și îmbunătățească rețeaua de monitorizare a calității aerului. Defecțiunile sunt de mai bine de 10 ani, iar costurile pentru reparații sunt nesemnificative (estimările fiind undeva la circa 60.000 de euro potrivit unor date consultate de HotNews.ro). Ca să putem face ceva pentru combaterea poluării trebuie să avem date corecte, iar cetățenii să știe cât de poluat este aerul pe care îl respiră. Noi de 10 ani nu știm asta, iar țara noastră raportează la Uniunea Europeană că totul este minunat.
Primarul Gabriela Firea a promis în urmă cu 2 ani că va face și ea propria rețea de măsurare a calității aerului, dar a rămas la stadiul de promisiune.
Pe termen lung, Primăria Capitalei, indiferent cine va primar general, trebuie să îmbunătățească transportul public, să descurajeze folosirea mașinii personale și să încurajeze mobilitatea durabilă, să modernizeze sistemul centralizat de încălzire, să protejeze spațiile verzi și să crească suprafața acestora. Acestea sunt măsurile de succes aplicate de orașele cele ”mai verzi” din Europa.
