Vizita, făcută la invitația lui Putin, a fost anunțată marți, la doar câteva zile după atacul american asupra generalului iranian Qasem Soleimani, care a culminat cu conflictul Washington-Teheran. De la Berlin, ca și de la Moscova, s-a explicat însă că vizita a fost planificată cu mult înainte.
Guvernul german face presiuni pentru o soluție diplomatică în conflictul din Libia. Problema Libiei are o importanță deosebită pentru Berlin. Aici, Germania încearcă să arate inițiativă.
Guvernul federal vrea să organizeze un summit internațional, pentru a asigura încetarea ostilităților dintre guvernul recunoscut internațional, al prim-ministrului Fajes al-Sarraj, și comandantul Armatei naționale libiene, Chalifa Haftar. Turcia și emiratul Qatar sprijină guvernul libian, Haftar este sponsorizat de Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită și Egipt.
Ministrul de Externe german, Heiko Maas, are în vedere un „proces diplomatic” care ar trebui să implice cât mai multe părți – inclusiv Egiptul, care se învecinează cu Libia. Scopul este găsirea unei soluții politice, sub umbrela Națiunilor Unite.
Sprijinul Rusiei este necesar pentru un astfel de summit. Putin tocmai a cerut încetarea focului în Libia – alături de președintele turc, Recep Tayip Erdogan, care oferă sprijin militar guvernului de la Tripoli. Putin și Erdogan s-au întâlnit miercuri, săptămâna aceasta, la Istanbul, când a fost inaugurată conducta de gaz TurkStream.
Sâmbătă, la Moscova, pe agenda discuțiilor stă și criza din Siria. Niciun sfârșit al războiului civil nu este posibil fără acordul lui Putin, care îl sprijină pe dictatorul Bashar al-Assad. Și în problema Siriei, președintele rus se coordonează strâns cu Turcia, în ciuda intereselor complet diferite. Guvernul federal a fost până acum neputincios, însă vrea să-și consolideze influența în rezolvarea, sau măcar atenuarea prezentului conflict sirian.
Problema Iranului este deosebit de explozivă în aceste zile, însă nu e nouă pe agendă. Rusia și Germania sunt printre semnatarii acordului nuclear din 2015, prin care Iranul și-a restricționat programul nuclear – pentru a reduce sancțiunile internaționale. Președintele american Donald Trump a respins acordul. Moscova și Berlinul sunt însă interesate în a-l păstra, dar recentele evenimente arată că acest țel devine din ce în ce mai îndepărtat.
Nici subiectul Ucrainei nu va fi omis. Acesta a fost discutat intens de Merkel și Putin. În ultimii șase ani, s-au făcut câțiva pași înspre detensionarea relațiilor ruso-ucrainene: în decembrie 2019, a avut loc un larg schimb de prizonieri, între Kiev și separatiștii loiali ai Moscovei, din estul Ucrainei. Separatiștii pro-ruși au eliberat 76 de oameni din lagărele lor și închisorile din zonele Donețk și Luhansk, iar 127 de oameni au fost eliberați în Ucraina.
Pe agenda discuțiilor de azi, după cum s-a anunțat oficial, ar mai fi vorba și depre „probleme bilaterale”. Între acestea, ne putem imagina că nu va fi evitat subiectul gazoductului Nord Stream 2. Finalizarea acestuia va dura mai mult decât era planificat, din cauza recentelor sancțiuni americane. Despre acest subiect am relatat, în detaliu, în articolul „Congresul SUA impune „sancțiunile iadului”, ca să întârzie finalizarea Nord Stream 2”.
Un alt subiect greu de omis este uciderea unui georgian de origine cecenă, la Berlin, în care ar fi putut fi implicate agenții guvernamentale ruse.
Elmar Brok, fost europarlamentar și expert în politici externe, a comentat după cum urmează, pentru publicația citată, în legătură cu vizita cancelarului german la Moscova: „Merkel și Maas merg acolo pentru noi – ca Germania. Nu pentru SUA, nu pentru UE. Și nici pentru ACEL Occident, care nu mai există”.
