„Dat fiind că reformele propuse implică schimbări semnificative în sistemul politic, în activitatea autorităţilor legislativă, executivă şi judecătorească, consider că este necesar să se organizeze un plebiscit asupra întregului pachet cu amendamente propuse pentru Constituţia Rusiei”, a spus Putin în discursul său anual despre stare naţiunii.
Însă într-o declaraţie dată presei după acest discurs, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a spus că este vorba despre o procedură de vot, nu despre un referendum.
„Preşedintele a menţionat amendamente care nu privesc niciun articol fundamental din Constituţie. În acest caz particular, un referendum nu este pe agendă”, a indicat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
„Dar reformele propuse vor fi destul de serioase. Preşedintele consideră util şi necesar să aibă o consultare cu poporul. Chestiunea zilei este să se supună propunerile unui vot. Datele şi regulile vor fi stabilite mai târziu şi apoi formalizate într-un decret special’”, a completat Peskov, conform relatării agenţiei TASS.
Principala măsură anunţată de preşedintele rus vizează consolidarea rolului Parlamentului în formarea guvernului, oferindu-i-se prerogativa alegerii şefului guvernului pe care preşedintele va fi apoi obligat să-l numească. În prezent, Duma confirmă alegerea făcută de şeful statului.
Totuşi, Vladimir Putin, al cărui actual mandat se încheie în 2024 şi care conform Constituţiei în vigoare nu are dreptul să candideze din nou, a subliniat că Rusia trebuie să fie în continuare condusă de un sistem prezidenţial.
Fără să ofere precizări, Vladimir Putin a abordat şi problema modificării articolului care limitează numărul mandatelor prezidenţiale ‘la două mandate succesive’.
După aceste declaraţii, premierul Dmitri Medvedev a anunţat într-o intervenţie televizată, alături de Putin, demisia cabinetului său, apreciind că ‘„după adoptarea acestor amendamente – şi este foarte probabil ca acest lucru să se facă în urma discuţiei – vor exista schimbări semnificative nu doar în privinţa mai multor articole constituţionale, ci şi în privinţa echilibrului puterilor, respectiv puterile executivă, legislativă şi judecătorească”, aşadar este normal să-i ofere preşedintelui „’oportunitatea de a lua toate deciziile necesare”.
Demisia lui Medvedev survine în contextul în care popularitatea acestuia stagnează la circa 30%, faţă ce circa 70% cât are Putin, pe fondul unui nivel de trai în scădere şi al unei economii anemice, Kremlinul fiind nevoit vara trecută să facă faţă şi unei mişcări de contestare care a fost sever reprimată, comentează France Presse.
Vladimir Putin a estimat în discursul său că Rusia este suficient de „matură”’ pentru o schimbare „semnificativă”’. Cele două camere ale legislativului sunt însă dominate de partidele pro-Putin şi nu se opun niciodată voinţei Kremlinului.
Anunţul său privind revizuirea Constituţiei este deja intrepretat de unii analişti şi opozanţi drept o dovadă că Putin îşi plănuieşte viitorul pentru perioada post-2024. În opinia principalului opozant al Kremlinului, Alexei Navalnîi, indiferent ce ar anunţa Putin, acesta caută „’să rămână lider pe viaţă”.
Printre alte propuneri de reformare a sistemului politic anunţate de Putin se numără consolidarea guvernelor regionale, interdicţia ca membrii guvernului şi judecătorii să aibă permise de şedere în străinătate, obligativitatea ca orice candidat la preşedinţie să fi trăit ultimii 25 de ani în Rusia şi plasarea Constituţiei Rusiei deasupra dreptului internaţional în ierarhia normelor juridice.
