Comisia Europeană înțelege să meargă repede. A doua zi după prezentarea Mecanismului de tranziție justă în Parlamentul European, marți, 14 ianuarie, ea a publicat lista repartiției ajutoarelor între țări și a lansat ostilitățile pentru o bătălie care se anunță deja grea. Obiectivul său este ca Fondul pentru tranziția justă să poată fi operațional din 2021.
Nesurprinzător, Polonia este marea câștigătoare și i se atribuie maximum din fond, plafonat la două miliarde de euro, adică 27% din ajutoare. Țara este cel mai mare angajator în mine de cărbune și lignit cu circa 2 milioane de salariați. După Polonia, Germania ar putea primi 877 de milioane de euro (11,7%). Urmează România (757 milioane de euro), Republica Cehă (581 milioane de euro), Bulgaria (458 milioane de euro), Franța (402 milioane de euro), Italia (364 milioane de euro), Spania (307 milioane de euro) sau Țările de Jos (220 milioane de euro).
Nicio țară nu este exclusă
În lista sa, Bruxellesul nu exclude nicio țară și prevede un ajutor minim de șase euro pe cap de locuitor. Au fost aplicate criterii precise pentru a ajunge la această repartizare, explică Comisia. S-a ținut cont de emisiile de gaz cu efect de seră din industrii în regiunile în care intensitatea carbonului depășește media europeană (criteriu cu o pondere de 49%), rata angajării în aceste industrii foarte dependențe de carbon (care are o pondere de 50%) și partea de producție de turbă și de petrol de șist (1%).
Din grijă pentru echitate și pentru a îndrepta fondurile spre țările cele mai puțin dezvoltate, a fost aplicată o ajustare în funcție de venitul mediu pe locuitor din fiecare țară. Ceea ce explică faptul că Germania – care a deschis multe centrale pe cărbune după închiderea reactoarelor sale nucleare -, clasată ca numărul unu în ce privește emisiile și a doua în ce privește locurile de muncă, trece după Polonia. ONG-urile de mediu regretă totuși că aceste noi ajutoare nu sunt condiționate de un plan de renunțare la energiile fosile.
Planuri teritoriale de tranziție justă
“Această metodă de alocare permite să se garanteze că repartizarea fondurilor este concentrată suficient pe statele membre în care provocările sunt cele mai mari, oferind un sprijin semnificativ tuturor statelor membre”, explică Comisia Europeană. “În special, statele membre al căror venit național pe cap de locuitor este sub 90% din media UE vor primi în jur de două treimi din finanțarea din Fondul pentru tranziție justă”.
Statele trebuie acum să redacteze planuri teritoriale de tranziție justă pentru regiunile candidate la Fond. Acestea vor putea apoi să primească finanțare pentru proiecte de diversificare a economiei teritoriului, recalificarea și pregătirea muncitorilor din industriile dependente de carbon și asistarea închiderii acestor activități și restaurarea siturilor. La sfârșitul lui februarie, o primă listă de regiuni eligibile va fi propusă de Comisie, apoi va urma un dialog. Polonia, singurul stat membru care nu s-a alăturat obiectivului european de neutralitate climatică în 2050, va trebui să-și revizuiască poziția în funcție de aceste noi anunțuri.
