O modalitate de creştere a speranţei de viaţă a viermilor cu 500% ar putea avea implicaţii şi asupra oamenilor. Un studiu recent a ajuns la concluzia că o serie de schimbări genetice minore sunt cele care pot creşte speranţa de viaţă a viermilor cu până la 500%. Deşi la prima vedere aceste rezultate nu par a avea legătură cu oamenii, cercetătorii din spatele acestui studiu explică faptul că specia studiată şi oamenii au o serie de caracteristici comune, ceea ce face ca rezultatele obţinute să poată fi folosite pentru a înţeege mai bine cum funcţionează îmbătrânirea în cazul oamenilor. În cadrul acestui studiu au fost folosiţi viermi cilindrici, din specia Caenorhabditis elegans, care, spre deosebire de oameni, au o durată de viaţă de aproximativ două-trei săptămâni, ceea ce îi face candidaţii ideali pentru a studia exresia genelor de-a lungul a mai multe generaţii, arată Descopară.ro.
Risc dublu de accident vascular cerebral și de infarct pentru cei care obișnuiesc să doarmă astfel. Risc dublu de accident vascular cerebral și de infarct pentru cei care obișnuiesc să doarmă mai puțin de cinci ore pe noapte, potrivit unor studii prezentate la Congresul European de Cardiologie 2018. O meta-analiză a 11 studii prospective, cu un total de peste 1 milion de subiecți, a comparat riscul de deces prin boală arterială coronară sau accident vascular cerebral în funcție de numărul de ore dormite pe noapte. Intervalul de control ales a fost de 6-8 ore. Comparat cu acesta, cei care dorm mai puțin sau mai mult au avut un risc crescut de deces cardiovascular (cu 11%, respectiv 33%). Pentru a începe să dormim 6-8 ore pe noapte, Dr Epameinondas Fountas, autorul metanalizei, ne recomandă:”Culcatul și trezitul la aceeași oră în fiecare zi, evitarea acoolului și a cafeinei înainte de culcare, urmarea unei diete sănătoase și exercițiu fizic zilnic. Un somn cu o durată optimă este o parte importantă a unui stil de viață sănătos”, relatează Doctorul Zilei.ro.
Dieta hipocalorică îţi redă sănătatea. Aşa cum o indică şi numele, regimul hipocaloric promovează o alimentaţie săracă în calorii. O astfel de dietă reduce aportul energetic prin controlarea cantităţii de zahăruri şi grăsimi ingerate, cu scopul de a obliga corpul să consume din rezervele de grăsime. Deci, dieta hipocalorică cere multă disciplină, dar te învaţă să adopţi o alimentaţie sănătoasă, care ajută corpul să ţină la distanţă sau să lupte cu tot felul de boli. Necesarul caloric mediu pentru menţinerea greutăţii este de 1.800 –2.000 de calorii la femei şi 2.200 – 2.500 de calorii la bărbaţi. Prin urmare, în momentul în care vrem să slăbim, acest aport caloric trebuie redus. Trecerea de la o alimentaţie bogată la un regim restrictiv trebuie, însă, să fie făcută treptat. Dieta limitează doar aportul de carbohidraţi şi grăsimi, nu şi cantitatea de proteine, scrie Click pentru Femei.
Armata SUA lucrează la un sistem care poate identifica o persoană şi de la jumătate de kilometru. Acest sistem de recunoaştere facială este gândit să fie superior oricărui alt sistem care este disponibil pe piaţă. Complexul militar din spatele armatei Statelor Unite ale Americii se dovedeşte a fi unul dintre cei mai mari investitori şi dezvoltatori de tehnologie de pe planetă. Armata SUA lucrează la un super-sistem de recunoaştere facială care ar putea să fie gata la finele anului viitor. Acest sistem foloseşte o tehnologie cu raze infraroşii pentru a detecta şi analiza faţa unei persoane, pentru ca apoi să o comparare cu informaţiile din diferite baze de date. Atunci când va fi gata, acest sistem ar trebui să poată opera în întuneric, în condiţii meteo nefavorabile şi chiar să identifice o persoană de la o distanţă de 500 de metri, conform Descopară.ro.
Molecule magnetizate pentru depistarea cancerului mamar. O tehnică de scanare de monitorizare a tumorilor mamare active şi care implică molecule magnetizate a fost testată pe paciente din Marea Britanie. Noua investigaţie – numită imagistică prin hiperpolarizare de carbon-13 – permite medicilor să vadă în timp real tumorile mamare active. Tehnica a fost testată pe paciente care aveau cancer mamar în diverse stadii şi încă nu intraseră în tratament. Medicii au folosit această tehnică pentru a măsura rapiditatea cu care tumorile o moleculă naturală numită piruvat – care ia naştere în urma descompunerii zaharurilor – şi au detectat diferenţe în privinţa dimensiunilor tumorale – un indicator al ritmului în care avansează afecţiunea. Totodată, au putut detecta variaţii ale metabolismului între diferite regiuni ale aceleiaşi tumori, arată Adevărul.ro.
