„E un moment în care trebuie o decizie politică, dacă participăm la acel vot sau nu. Avem și această posibilitate, ca PSD să nu meargă în plen, mai puțin eu, fiind președintele Camerei trebuie să particip”, a spus Marcel Ciolacu, la „Gândurile lui Cristoiu”.
O altă variantă pentru a nu se ajunge repede la vot este sesizarea Curții Constituționale. O dată, pe motiv că Orban a fost numit a din nou după ce a fost demis de parlament, a doua oară dacă va veni cu același program de guvernare în Parlament. Și în această situație, Marcel Ciolacu spune că va aștepta până Curtea se va pronunța.
„Prim-ministrul desemnat trebuie să vină cu echipă, să aducă documentele la Parlament și să începem în calendarul de audieri. Nu poate fi același program de guvernare. Chiar dacă sunt aceiași oameni, noi vorbim de alt guvern. Dacă nu vin nu se închide procedura. Noi nu ajungem acolo. Dacă eu am temei și voi face sesizarea voi aștepta până când CCR se va exprimă dacă se respectă Constituția. După decizia CCR intrăm în procedurile parlamentare. Președintele României astăzi a hotărât să aleagă o cale mai complicată, să prelungească o criză politică. Dacă nu modifică programul nu avem procedura completă, nu putem trece la pasul următor, dar presupun că vor face modificări”, a mai spus Ciolacu.
Planul PSD urmărește în fapt împiedicarea declansării alegerilor anticipate dorite de președintele Klaus Iohannis și de PNL, dar despre care Marcel Ciolacu spune că sunt o prostie.
Practic, în Constituție se precizează că premierul desemnat trebuie să ceară în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. De asemenea, regulamentul ședințelor comune prevede că Birourile permanente ale Senatului și Camerei Deputaților stabilesc data şedinței comune pentru votul de învestitură, la cel mult 15 zile de la primirea programului şi listei Guvernului.
Chiar dacă termenele sunt clare, o sedință a parlamentului nu se poate desfășura dacă nu este cvorum trebuind a fi programată.
Același scenariu este și în cazul anticipatelor. Pentru a se dizolva parlamentul aceste trebuie să nu acorde votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. Ideea PSD este să depășească acest termen de 60 de zile.
O situație similară s-a întâmplat în 2009, când Guvernul Boc a picat la moțiunea de cenzură. Lucian Croitoru, primul premier desemnat de Traian Băsescu, nu a obținut votul de încredere. Ulterior, fost desemnat Liviu Negoiță, care însă nu a mai ajuns niciodată la votul parlamentului.
Președintele Klaus Iohannis l-a desemnat, joi, din nou, premier pe Ludovic Orban. Șeful statului a insistat că „soluția corectă” în situația politică actuală sunt alegerile anticipate, în condițiile în care guvernul PNL a venit cu „o agendă reformatoare, s-a lovit de opoziția PSD care „dorește să oprească lucrurile”.
„Soluția corectă în această situație, cu un guvern care dorește să miște lucrurile, cu un PSD care este foarte prezent în Parlament, întoarcerea la electorat este soluția corectă. Întoarcerea la electorat înseamnă alegeri anticipate. Alegerile anticipate sunt prima mea opțiune”, a precizat președintele.
