Majorarea suprafeței de teren de zece hectare cu încă un hectar s-a făcut în baza unei prevederi legislative care prevede majorarea suprafeței de teren cu până la 10%, după efectuarea măsurătorilor în teren, pentru împrejmuirea acestuia, se arată într-un răspuns transmis de ANCPI la solicitarea HotNews.ro, iar legea cere procesul-verbal de vecinătate, semnat de către proprietarii imobilului vecin.
Contactați de HotNews.ro, reprezentanții Romsilva spun că în teren, suprafața de teren nu a fost delimitată, deși acest lucru este obligatoriu pentru proprietar, și nu știu prin ce metode s-a făcut actualizarea suprafeței de teren. Romsilva s-a adresat instanței pentru recuperarea hectarului de pădure pierdut.
Potrivit unui extras de carte funciară pentru informare, solicitat Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară de HotNews.ro, pe 15 decembrie 2017, Tanți Virginica și Adrian Ciorobea dețineau în proprietate un teren de 10 hectare în Pădurea Băneasa, chiar lângă drumul pe care Primăria Sectorului 1, cu aprobarea Primăriei Capitalei, vrea să-l construiască prin mijlocul codrului, între Aleea Privighetorilor și Cartierul Greenfield. HotNews.ro a scris aici despre subiect.
Potrivit unui alt extras de carte funciară pentru informare, solicitat de HotNews.ro în august 2019, suprafața de teren a crescut cu un hectar, la mențiuni fiind trecut că terenul a fost împrejmuit.
Terenuri puse in posesie in Padurea Baneasa – galben – sursa Portal ANCPI
HotNews.ro a solicitat Agenției Naționale de Cadastru explicații cum a crescut suprafața terenului de la un an la altul.
Reprezentanții instituției spun că legea permite o majorare de până la 10%, dacă suprafața din acte este mai mică decât cea din teren.
- ”Modificarea suprafețelor terenurilor se face în temeiul art. 41 alin. (3) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996 republicată, cu modificările și completările ulterioare, care prevede că , în cazul lucrărilor de înregistrare în cadastru şi în cartea funciară realizate la cererea persoanelor interesate, dacă suprafaţa din măsurători este diferită de suprafața înscrisă într-o carte funciară pe baza unei documentații cadastrale recepționate de oficiul teritorial sau suprafaţa din documentația cadastrală, recepționată de oficiul teritorial, pentru care nu s-a deschis carte funciară ori suprafața din actele de proprietate, cererea de recepţie şi înscriere în cartea funciară se soluționează astfel: dacă suprafața din măsurători este mai mare în proportie de până la 15% inclusiv, în cazul terenurilor din intravilan, şi de până la 5% în cazul terenurilor din extravilan, atunci suprafaţa din măsurători se înscrie în cartea funciară în baza documentației cadastrale şi a declarației proprietarului. Totodată, menţionăm că Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996 a fost modificată începând cu data de 23 mai 2019, prin Legea nr. 105/2019 în sensul că procentul prevăzut la litera b) era 10% în loc de 15%, aşa cum este în prezent”, se arată în răspunsul ANCPI.
Interesant este că terenul apare în extrasul de carte funciară în intravilan deși pădurea Băneasa se află în extravilanul Municipiului București, iar Codul Silvic interzice introducerea pădurii în intravilan.
HotNews.ro a mai întrebat la ANCPI în baza căror acte s-a făcut majorarea, iar răspunsul dat de ANCPI este unul general, totuși scrie clar că legea cere procesul verbal de vecinătate, semnat de către proprietarii imobilului vecin.
”Modificarea în plus a suprafeței imobilului situat în intravilan cu procentul prevăzut de Legea cadastrului și a publicităţii imobiliare nr. 7/1996 republicată, cu modificările şi completările ulterioare este realizată în baza documentației cadastrale de modificare a suprafeței care conține, suplimentar, următoarele documente: a) declaraţia autentică a proprietarului în cazul imobilului împrejmuit şi materializat prin elemente stabile în timp; b) declaraţia autentică a proprietarului şi procesul verbal de vecinătate, semnat de către proprietarii imobilului vecin cu limita nematerializată cu gard sau cu limită care nu este delimitată de un detaliu stabil în timp (canal, curs de apă, drum etc.) – în cazul imobilului neîmprejmuit sau parţial împrejmuit”, se arată în răspunsul ANCPI.
Într-un răspuns scris, reprezentanții Romsilva au transmis HotNews.ro că nu știu cum au pierdut hectarul de pădure.
- ”Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a luat la cunoștință despre acest lucru în urma unei informări a Direcției Silvice Ilfov. Astfel, am aflat că moștenitorii defunctei M.M.B.B. au vândut către V.T.D. și A.C. drepturile litigioase pentru o suprafață de 10 hectare. Această suprafață are destinația pădure și a fost obținută în urma reconstituirii dreptului de proprietate pentru defuncta M.M.B.B., cu titlul de proprietate 49/10.11.2008 emis de Comisia municipiului București pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor. Această proprietate, în teren, nu a fost delimitată, deși acest lucru este obligatoriu pentru proprietari, și nici măsurile topografice efectuate nu le-au materializat în teren. Ulterior, prin metode necunoscute, proprietarii au întabulat la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară – Oficiul pentru Cadastru și Publicitate Imobiliară București, o suprafață mai mare, de 11 hectare. Nici aceasta nu a fost materializată în teren”, se arată în răspunsul transmis de Romsilva.
Reprezentanții ANCPI spun că vecinii nemulțumiți, respectiv Romsilva, pot merge în instanță.
”Precizăm că, potrivit dispoziţiilor Legii cadastrului și a publicităţii imobiliare nr. 7/1996 republicată, cu modificările si completările ulterioare încheierea de carte funciară este supusă căilor de atac – reexaminarea și plângerea. Prin urmare, cel care a cerut înscrierea ori celelalte persoane interesate potrivit mențiunilor din cartea funciară au posibilitatea verificării legalității acestor încheieri prin reanalizarea soluției în cadrul reexaminării de către registratorul şef, iar ulterior prin decizia instanțelor judecătoreşti competente.”, se mai arată în răspuns.
Reprezentanții Romsilva spun că se vor adresa instanței și vor cere revenirea la situația anterioară, dar vor cere și verificări la ANCPI.
”În urma sesizării dumneavoastră și a verificărilor în teren, Direcția Silvică Ilfov a sesizat instanța de judecată pentru revenirea la situația anterioară. De asemenea, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, Gheorghe MIHĂILESCU, a cerut directorului Direcției Silvice Ilfov să sesizeze organele în drept, respectiv Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, asupra modului în care s-a înregistrat o suprafață mai mare în cartea funciară. Vă mulțumim pentru sesizarea adresată și apreciem demersurile dumneavoastră pentru apărarea integrității fondului forestier proprietatea publică a statului”, se arată în răspunsul Romsilva.
Dumitrescu Tanti Virginica si Ciorobea Adrian au cumpărat în 2006 drepturile litigioase asupra celor 10 hectare din pădurea Băneasa de la Basarab Brâncoveanu Mihai Gheorghe Ștefan și Brâncoveanu Constantin Emanoil Basarab, moștenitorii dnei Maria Marina Basarab Brâncoveanu, născută Știrbey. În 2008, noii proprietari au obținut titlul de proprietate asupra celor 10 hectare de pădure.
Dumitrescu Tanti Virginica și Ciorobea Adrian sunt cunoscuți pentru cumpărarea mai multor drepturi litigioase pentru terenuri aflate în procedură de retrocedare. Aceștia au devenit celebri datorită unui schimb de terenuri care a avut loc în 2005. Adrian Ciorobea și Tanti Virginica au cumpărat drepturile litigioase de la moștenitorii de drept ai unui teren de 9,3 hectare care se află pe fundul Lacului Plumbuita și în Parcul Plumbuita.
Fiindcă nu li s-a putut retroceda parcul și lacul, au primit în compensare un teren de aproape trei ori mai mare pe stradă Fabrică de Glucoză, nr. 6-8, respectiv, 23,4 hectare. Punerea în posesie a fost făcută de primarul interimar de la vremea respectivă, Răzvan Murgeanu, prin Dispoziția nr. 4.175 din 04.04.2005. O parte din acest teren a fost cumpărată în 2018 de Primăria Capitalei circa 19 milioane lei pentru circa 8000 mp de teren.
Potrivit Codului Silvic pot fi scoase definitiv din fondul forestier național, cu condiția compensării acestora, fără reducerea suprafeței fondului forestier și cu plata anticipată a obligațiilor bănești, numai terenurile necesare realizării sau extinderii următoarelor categorii de lucrări și obiective: (…)obiective turistice, de agrement, inclusiv structuri de primire turistică, unități de cult, obiective sportive, medicale, precum și obiective sociale realizate numai de furnizorii de servicii sociale; locuințe sau case de vacanță, numai în fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice și juridice; surse și rețele de apă și de canalizare, surse și rețele de energie din resurse convenționale sau regenerabile, rețele și sisteme de comunicații, drumuri de interes județean și local, parcuri recreative, parcuri tematice și/sau educaționale, precum și lucrări și/sau construcții hidrotehnice și de piscicultură;
Amplasarea locuințelor sau caselor de vacanță se poate face în următoarele condiții:
- a) construcția și terenul pe care se amplasează sunt proprietatea aceleiași persoane;
- b) suprafața maximă care poate face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier, incluzând construcția, accesul și împrejmuirea, este de maximum 250 m2 în cazul proprietăților forestiere mai mari de 5 ha și de maximum 5% din suprafața proprietății forestiere, dar nu mai mare de 200 m2, dacă suprafața proprietății forestiere este mai mică de 5 ha.
- c) Compensarea prevăzută la alin. (1) se realizează fizic cu un teren care are de 5 ori valoarea terenului care se scoate definitiv din fondul forestier național, iar suprafața terenului dat în compensare nu poate fi mai mică decât de 3 ori suprafața terenului care face obiectul scoaterii din fondul forestier național.
