În urma alegerilor generale irlandeze de sâmbătă, Sinn Féin a fost prima opţiune a electoratului, ceea ce a reprezentat un şoc pentru peisajul politic al ţării după decenii întregi în care scena a fost dominată de cele două partide rivale de centru – Fine Gael şi Fianna Fáil.
Totuşi, rezultatele vor duce la formarea unui parlament instabil, în care niciun partid nu se apropie de ocuparea a 80 de fotolii or, asta înseamnă că, înaintea formării oricărui guvern, vor urma săptămâni întregi, dacă nu chiar luni, de negocieri între liderii de partid.
Orice s-ar întâmpla, Leo Vadradkar, premierul din partea partidului Fine Gael, cel care a ajutat la depăşirea impasului pe tema Brexitului în urma discuţiilor din octombrie, purtate cu Boris Johnson la Wirral, nu va putea supravieţui, ceea ce, pentru Downing Street şi pentru Bruxelles va însemna apariţia unui nou set de politicieni cu care să discute tocmai în momentul critic în care Brexitul trece la următoarea fază a tratativelor.
Se vor schimba oare politicile irlandeze cu privire la Brexit?
Toate cele trei partide irlandeze principale sunt pro-UE, astfel încât oricine s-ar afla la guvernare va adera la acordul pe tema Brexitului şi la protocolul vizând Irlanda de Nord, care implică un control de-a lungul întregii frontiere irlandeze.
Dar Sinn Féin este avantajat de acordul pe tema Brexitului mai mult decât oricare alt partid, din cauză că Irlanda de Nord rămâne de facto membră a pieţei unice a UE, ceea ce ar însemna o politică economică mai apropiată de Republica Irlanda.
Jonathan Tonge, profesor de politică britanică şi irlandeză la Universitatea din Liverpool, afirmă: „Cu cât vor exista mai multe fricţiuni pe tema comerţului cu Irlanda de Nord, cu atât va fi mai bine pentru Sinn Féin, deşi partidul nu va recunoaşte asta în mod public”.
Ce se va întâmpla cu unioniştii din Irlanda de Nord?
O coaliţie Sinn Féin i-ar speria pe unionişti, iar ei l-au acuzat deja pe Johnson că i-a trădat în tratativele pe tema Brexitului. O asemenea coaliţie „ar avea efect asupra securităţii unioniste”, a declarat Etain Tannam, profesor de studii internaţionale la Colegiul Trinity din Dublin.
Dar Bruxelles-ul?
Michel Barnier s-a întâlnit în diverse ocazii cu Mary Lou McDonald şi echipa ei, astfel încât partidul Sinn Féin nu este o necunoscută. Totuşi, în calitate de partid naţionalist cu politici de stânga, „ei vor avea o serie de dileme, dată fiind propria ideologie în materie de politică comercială, astfel încât la tratative ei se vor declara împotriva neoliberalismului”, spune Tannam.
Asta ar face ca visul Irlandei unite să devină mai apropiat?
Nu. Sinn Féin a declarat public că doreşte un referendum pe tema frontierei în termen de cinci ani, dar, după cum subliniază Tannam, acest lucru nu este înscris în platforma lor. Fianna Fáil şi Fine Gael nu au făcut nici ele nimic explicit pe această temă din cauza delicateţei subiectului. Orice asemenea demers va fi considerat un gest de ostilitate faţă de unioniştii din Irlanda de Nord. „Ministerul Afacerilor Externe, care a fost foarte influent, se va pronunţa împotrivă”, spune Tannam.
Ce repercusiuni vor avea rezultatele asupra Regatului Unit?
Partidul Sinn Féin a fost înfiinţat în 1905, înaintea proclamării statului irlandez, fiind activ zeci de ani în Irlanda de Nord, dar a refuzat să ocupe fotolii în parlamentul de la Westminster.
Totuşi, atunci când MacDonald a preluat de la Adams preşedinţia partidului, acesta a depus noi eforturi pentru a-şi întări influenţa la Londra, atât în politică, cât şi în presă.
În timp ce Fine Gael şi Fianna Fáil au tratat zeci de ani cu Partidul Conservator, Sinn Féin nu a făcut asta, având în vedere că obiectivul lor de viitor, o Irlandă unită, ar rupe efectiv Regatul Unit. Cei din Downing Street nu prea vor saluta rezultatul (alegerilor)”, afirmă Tonge. (The Guardian – preluare Rador)
