Financial Times: UBS îl numește pe Ralph Hamers de la ING ca director executiv. ● Les Echos: Banca Centrală a Suediei testează prima criptomonedă națională. ● The Times: Reforma imigraţiei stârneşte preocupări în rândul angajatorilor. Brexit a pus la dispoziţia guvernului ocazia de a pune capăt liberei circulaţii a cetăţenilor din UE, pilon al blocului comunitar care a alimentat unul din cele mai ample influxuri de migranţi din istoria britanică.
Financial Times: UBS îl numește pe Ralph Hamers de la ING ca director executiv
UBS l-a numit pe șeful ING, Ralph Hamers, în funcția de șef executiv, în locul lui Sergio Ermotti, într-o mișcare surpriză, care îl pune pe olandez într-unul dintre cele mai puternice roluri în finanțele globale.
Domnul Hamers va prelua cea mai mare bancă din Elveția la 1 noiembrie de la domnul Ermotti, care a petrecut aproape nouă ani la UBS după ce banca a fost salvată în timpul crizei financiare.
Domnul Ermotti a curățat cu succes bilanțul băncii și a făcut din UBS cel mai mare administrator de avere din lume, banca gestionând active de 2,6 trilioane de dolari. Domnul Hamers, în vârstă de 53 de ani, este o alegere îndrăzneață pentru UBS, iar numirea sa vine la mai puțin de o lună după ce rivalul Credit Suisse l-a înlocuit pe directorul său general, Tidjane Thiam, pe fondul unui scandal de spionaj.
De la preluarea cârmei ING în 2013, Hamers a condus banca olandeză printr-o restructurare survenită după criza financiară, reușind să ramburseze banii primiți de la guvernul olandez și să reia plata dividendelor. De asemenea, banca a investit puternic în servicii digitale și a redus dimensiunea rețelei de unități.
Domnul Hamers a coordonat o „schimbare fundamentală a modelului de operare al ING”, spun analiștii Vontobel. „ING este acum considerat unul dintre cele mai bune exemple de inovație digitală în sectorul bancar.”
Cu toate acestea, mandatul său a fost recent marcat de nerespectarea conformității. În 2018, banca a primit o pedeapsă record de 775 milioane de euro de la procurorii olandezi și i s-a interzis să mai lucreze cu clienți noi din Italia de mai bine de un an.
Axel Weber, președintele UBS, l-a abordat direct pe dl Hamers în urmă cu multe luni, după ce s-a decis ca mandatul domnului Ermotti să nu mai fie prelungit, au spus oamenii care cunosc această problemă. După o căutare internă și externă care a durat 15 luni, domnul Weber i-a oferit slujba dlui Hamers.
UBS și ING au confirmat numirea miercuri seara, după ce Financial Times a scris despre planul privind succesiunea la vârful UBS. Domnul Hamers, un veteran al ING, va renunța la sfârșitul lunii iunie la postul său și se va alătura UBS în septembrie unde va avea parte de o perioadă de tranziție alături de domnul Ermotti.
„Ralph este un executiv carismatic, cu experiență și personalitate care va scrie cu succes următorul capitol al UBS”, a spus dl Weber.
Acțiunile din UBS au încheiat ziua în creștere cu 0,9% în timp ce cele ale ING au scăzut cu 4 la sută după ce decizia privind înlocuirea a fost luată iar domnul Hamers și-a notificat consiliul de administrație că pleacă.
Domnul Hamers era relativ necunoscut în afara ING atunci când a preluat funcția în urmă cu șapte ani, dar a devenit unul dintre cei mai influenți directori de bancă de pe continent, el atacând în mod public o serie de măsuri- de la politica negativă a ratei dobânzii a Băncii Centrale Europene la plafonul de bonusare.
Cu toate acestea, analiștii de la Barclays au avertizat că domnul Hamers „nu are experiență în administrarea unei bănci de investiții globale sau a managementul averilor”. Ei au adăugat că „deși poate fi privit ca un lider în inovarea digitală, o mare parte din preocuparea investitorilor UBS este legată de gestionarea costurilor”.
Hans Wijers, președintele consiliului de supraveghere al ING, a declarat: „Ralph a făcut o muncă exemplară în pregătirea băncii noastre pentru viitor. . . vom continua să lucrăm pe bazele pe care Ralph le-a pus și avem încredere puternică în direcția noastră strategică. ”
Domnul Hamers ar putea primi un spor semnificativ la salariu. Domnul Ermotti a câștigat în 2018 circa 14 milioane USD, de peste șapte ori mai mult față de cei 1,75 milioane EUR încasați de omologul său din cauza unei legi olandeze care limitează bonusurile pentru bancheri la 20% din salariu.
ING a fost forțată să renunțe la planurile de a-i acorda domnului Hamers o creștere cu 50% a salariilor în 2018, după intervenția premierului olandez.
Domnul Ermotti este unul dintre șefii băncilor europene cu cel mai lung mandat, el preluând mandatul în noiembrie 2011. El a reconstruit creditorul după ce acesta a fost salvat cu 60 miliarde de dolari în 2008, când statul a preluat o participație de 10% .
De atunci, dl. Ermotti a ferit banca de tranzacțiile riscante și a fost pionier în strategia de extindere a departamentului de gestiune a averilor în Asia. În ciuda unui scandal de evaziune fiscală de 4,5 miliarde de euro în Franța, UBS este în continuare una dintre băncile cele mai rentabile și cele mai bine evaluate din Europa.
„Nu există niciodată un moment potrivit pentru a te îndepărta de ceea ce este un job de vis, dar chiar și visele se încheie. . . a venit timpul unui nou capitol pentru bancă „, a declarat dl Ermotti într-o notă pentru personal, văzută de FT.
Les Echos: Banca Centrală a Suediei testează prima criptomonedă națională
După trei ani de dezvoltare, Banca Centrală a Suediei – Riskbank a anunțat joi emieterea primei „e-crown”. Experimentul, realizat în parteneriat cu Accenture, va fi finalizat în februarie 2021, înaintea posibilei lansări.
Cursa pentru criptomonedele naționale a început, iar Banca Centrală a Suediei este deja cu un pas înainte. Riksbank a anunțat joi că a început să testeze oficial „e-coroana”, o monedă digitală care ar putea permite suedezilor să facă plăți fără numerar .
Proiectul a fost lansat în 2016 și a fost accelerat în 2019. „Scopul proiectului este de a arăta cum o coroană electronică poate fi folosită de publicul larg”, au spus oficialii Riksbank, care au adăugat că efectuarea unei plăți prcu ajutorul e-coroanelor ar fi la fel de simplă ca trimiterea unui SMS.
Regatul Scandinav este într-adevăr una dintre țările în care banii cash sunt cel mai puțin folosiți, ceea ce îl face unul dintre poligoanele de testare preferate pentru banii digitali. „Viziunea oferită este interesantă, deoarece Riksbank deplânge legătura tot mai puțin directă dintre banca centrală și cetățeni”, explică Clément Jeanneau, co-fondator al Blockchain Partner.
Dacă această monedă ar fi pusă în circulație, ea ar fi folosită pentru activități bancare tradiționale, cum ar fi plățile, depozitele și retragerile prin intermediul portofelor digitale. Între timp, Riksbank a precizatcă nu a fost luată nicio decizie cu privire la circulația „coroanei electronice”.
Alte bănci centrale lucrează, de asemenea, la proiecte naționale privind criptomonedele. Acest lucru se întâmplă de pildă în China, unde banca centrală a anunțat în mod repetat lansarea unui „cripto-yuan”, așteptat să fie lansat în acest an.
The Times: Reforma imigraţiei stârneşte preocupări în rândul angajatorilor
Nimeni nu poate spune că nu a fost avertizat despre intenţia conservatorilor de a restructura radical sistemul imigraţiei. Planul exista în manifestul electoral al partidului, cu accentul adecvat mesajului transmis de referendumul pe tema Brexit, de a impune control asupra celor care vin şi pleacă din Regatul Unit.
Noul sistem i-ar atrage pe cei mai buni şi mai străluciţi lucrători din lumea întreagă, spune partidul, înregistrându-se totodată o diminuare a imigranţilor cu calificări scăzute şi o scădere a efectivelor generale.
Brexit a pus la dispoziţia guvernului ocazia de a pune capăt liberei circulaţii a cetăţenilor din UE, pilon al blocului comunitar care a alimentat unul din cele mai ample influxuri de migranţi din istoria britanică. De la referendumul din 2016, imigraţia din UE a scăzut, deşi în Regatul Unit continuă să sosească mai mulţi cetăţeni UE decât cei care pleacă. Actualmente, acele persoane din UE nu au nevoie de viză pentru a munci, în vreme ce imigranţii din restul lumii – plafonaţi la puţin peste 20.000 pe an – trebuie să aibă o calificare şi să atingă un anumit nivel de salariu.
Imigranţii din afara UE trebuie să fie sponsorizaţi de o companie, să câştige cel puţin 30.000 de lire sterline şi să vorbească engleza. Există excepţii, pentru ocupaţiile în care se înregistrează un deficit de forţă de muncă şi pentru cei cu un talent excepţional.
Multe din aceste prevederi se vor modifica în sistemul care va fi introdus de la 1 ianuarie 2021 şi se prevede că între timp se vor face noi ajustări. Miniştrii subliniază că Marea Britanie este deschisă persoanelor cu calificări înalte şi talentate, reliefând că în special medicii, infirmierele şi cercetătorii sunt bineveniţi.
Premierul Boris Johnson a anunţat o viză pentru „talente mondiale”, care va înlocui actuala variantă a „talentelor excepţionale” şi nu va include un plafon. O nouă viză pentru sistemul medical naţional NHS îşi propune să accelereze procesarea cererilor medicilor şi altor practicanţi calificaţi ai profesiei medicale pentru a ajuta la completarea locurilor vacante din spitalele şi cabinetele supuse unor presiuni mari.
Însă cea mai mare schimbare va interveni în procedura pentru muncitorii calificaţi, pentru care va fi introdus un sistem pe puncte în stil australian. Pragul de 30.000 de lire sterline va fi redus la 25.000 de lire sterline anual şi chiar mai puţin pentru cei ceruţi de piaţa muncii.
Plafonul pentru numărul de muncitori calificaţi, de 21.700 pe an, va fi eliminat, nivelul calificării pentru acceptare va fi redus de la nivel de absolvire la nivel A, iar cerinţa de a anunţa locul de muncă din UK va fi abandonată. Aplicanţii vor avea nevoie de 70 de puncte, obţinute pe baza ofertei de muncă, calificării, nivelului englezei vorbite, salariului, diplomelor şi eventualului deficit de mână de lucru în respectivul domeniu de activitate. Acest sistem se va aplica muncitorilor din afara UE şi pentru prima dată imigranţilor din UE.
Alp Mehmet, preşedintele Migration Watch UK care face campanie pentru scăderea migraţiei, avertizează că relaxarea regulilor pentru muncitorii calificaţi va creşte competiţia pentru joburi din partea străinilor. „Nu numai că milioane de muncitori din Regatul Unit îşi vor vedea locurile de muncă supuse unei competiţii sporite din partea muncitorilor străini din ţări mult mai sărace, dar angajatorii nu vor mai trebui să caute să găsească muncitori pe plan intern înainte de a căuta în alte ţări”, spune el. „Principala supapă de siguranţă pentru un prag de salarizare adecvat va fi coborâtă în mod semnificativ, astfel că aşa-numiţii „nou-veniţi” – care ar putea fi lucrători cu experienţă de un deceniu – ar putea fi plătiţi cu puţin peste salariul minim din Regatul Unit.”
El a adăugat că reducerea privind nivelul salarial şi calificările ar însemna că ceva mai mult de 60% din piaţa britanică a muncii ar fi deschisă concurenţei mondiale, fără o limitare a efectivelor.
Însă afacerile sunt încântate de aceste schimbări. Ele au militat de multă vreme împotriva plafonării efectivelor cu ajutorul variantei pentru persoanele calificate şi pragului salarial, afirmând că acestea îngreunau completarea locurilor vacante. Sunt însă mult mai puţin mulţumite de decizia închiderii robinetului imigraţiei din UE, care completa deficitul din sectoarele care foloseau muncă necalificată sau slab calificată.
Carolyn Fairbairn, directoare-generală la CBI, spune: „În unele sectoare, firmele vor rămâne nedumerite privitor la modalitatea de recrutare a persoanelor necesare pentru funcţionarea afacerii lor. În condiţiile unui şomaj deja scăzut, firmele din domeniile asistenţei, construcţiilor, hotelier şi alimentaţiei şi băuturilor ar putea fi cele mai afectate”. Acestea sunt sectoarele în care mii de imigranţi din UE şi-au găsit de muncă în cei 16 ani de la extinderea UE prin integrarea a opt state est-europene, cum ar fi Polonia şi statele baltice, şi ulterior a Bulgariei şi României.
Guvernul insistă că cei 3,4 milioane de oameni din UE aflaţi actualmente în Regatul Unit vor completa locurile vacante din sectoarele supuse unor presiuni intense, dar mulţi din cei care se ocupă de aceste industrii au îndoieli.
Kate Nicholls, director şef la asociaţia sindicală UKHospitality, spune că deşi sistemul pe puncte va ajuta la recrutarea de manageri de hoteluri şi restaurante, nu va atenua lipsa de personal din joburi cu calificare redusă, precum femei de serviciu, chelneri şi muncitori în bucătărie. „Avem niveluri ridicate de posturi vacante şi membrii noştri raportează existenţa unor posturi greu de completat (pentru care nu s-au găsit ocupanţi timp de 3 până la 6 luni). Nu veţi vedea deschizându-se noi localuri sau restaurante şi mai multe îşi vor reduce orarul de funcţionare sau vor fi închise la micul dejun sau seara.”
Miniştrii au încercat să vină în întâmpinarea preocupărilor industriei legumiculturii şi horticulturii privitor la recrutarea unui număr suficient de muncitori necalificaţi pentru culegerea de fructe, legume şi flori. Anul trecut, deficitul a dus la pierderea de produse şi irosirea a peste 1.000 de tone de mere rămase neculese. Guvernul a convenit o creştere de patru ori a migranţilor din afara UE care vin pentru şase luni la cules de recoltă, la 10.000. În prezent este doar un program pilot, dar miniştrii au promis să analizeze modalităţi prin care pot fi îndeplinite nevoile sectorului.
Având în vedere reticenţa manifestată de muncitorii britanici faţă de culesul de legume şi fructe – unele firme spun că deseori cei veniţi rezistă doar câteva zile – s-ar putea ca programul pilot să devină doar un accesoriu pentru remedierea problemelor cu care se confruntă firmele şi să aducă de fapt mai mulţi muncitori sezonieri.
În vreme ce sistemul planificat de vize NHS va accelera venirea unor foarte necesari muncitori sanitari, acesta nu ajută cu nimic sistemul îngrijirii sociale, în care există zeci de mii de locuri vacante. Este în curs un program uriaş care îşi propune să-i convingă pe britanici că a avea grijă de persoane în vârstă, fie la domiciliul lor sau în instituţii specializate, este o carieră viabilă. S-ar putea însă să fie nevoie de mulţi ani pentru schimbarea percepţiei precare asupra acestei ocupaţii. O persoană care lucrează în acest sector a spus: „A închide uşa în nasul UE este un pas destul de drastic.”
Danny Mortimer, director executiv la NHS Employers şi copreşedinte al Cavendish Coalition, a calificat anunţul ca fiind „pozitiv pentru NHS” dar a spus că nu oferă vreo soluţie evidentă pentru asistenţa socială. „Dacă azilurile îşi închid porţile sau serviciile de îngrijire la domiciliu sunt reduse din cauză că nu dispun de numărul corespunzător de personal, oamenii vor suferi din cauza unor probleme tot mai mari în accesarea serviciilor vitale”, a spus el.
Consilierii pentru migraţie ai guvernului au avertizat că rădăcina problemelor acestui sector ţine de problema mai amplă a finanţării îngrijirii sociale, care a făcut ca sectorul să fie incapabil să ofere condiţii competitive. „Cererea în creştere de asistenţă socială şi absenţa persistentă a soluţiilor de finanţare pe termen lung pentru acest sector fac ca recrutarea de personal de îngrijire din afara Regatului Unit în prezent să fie esenţială”, a avertizat dl Mortimer.
Miniştrii insistă că în loc să se concentreze pe imigraţia cu calificare redusă, industria trebuie să investească în îmbunătăţirea calificării forţei de muncă existente, să inoveze prin adoptarea unor tehnologii moderne şi să investească în automatizare.
După cum spunea un consilier, când a fost întrebat despre abatoare: „Dacă nu sunt în stare să atragă oameni pentru a face această (muncă), vor fi nevoite să investească în automatizare şi să amelioreze condiţiile”. Este nevoie ca firmele să investească în planuri de carieră pentru angajaţi şi să scoată oamenii din şomaj, a adăugat consilierul.
Sectorul construcţiilor, în care sunt angajaţi numeroşi muncitori din UE, este printre industriile care au lansat astfel de programe. Preia persoane care au fost şomeri şi le oferă calificări minimale pe loc pe timp de şase săptămâni până la două luni.
Această industrie este totodată în căutare de noi metode de construcţie, cum ar fi pregătirea unor părţi din clădiri într-o fabrică şi apoi asamblarea lor pe loc. Dar acestea sunt iniţiative care nu dau rezultate imediat. „Principala provocare o constituie muncitorii”, spune Steve Radley, director de strategie şi politică la Construction Industry Training Board. „Dacă noi nu avem acces la forţă de muncă slab calificată pe termen scurt, va apărea o inflaţie a costurilor şi termene mai lungi de încheiere a lucrărilor.” (RADOR). (Conform unui grafic inserat în articol, România figurează pe primul loc ca ţară de provenienţa a muncitorilor din construcţii, între anii 2015 şi 2017, cu 27.000, respectiv 63.600 de persoane. – n.r.)
