”În momentul de față facem verificări la 16-17 bănci care par a fi implicate într-o tranzacție destul de ciudată, tranzacție al cărei mecanism e detaliat într-o scrisoare trimisă de Florin Georgescu (prim-viceguvernatorul BNR-n.n.) către Asociația Română a Băncilor (scrisoare consultată de HotNews.ro-n.n.). E inițiată deja o acțiune acțiune penală la nivelul DIICOT și cel puțin una dintre aceste bănci pare a fi foarte implicată în a favoriza spălarea de bani. Operațiunile s-au făcut printr-o singură unitate și există suficiente indicii privind încălcarea legii”, a spus miercuri Nicolae Cinteză, directorul Direcției de Supraveghere din Banca Centrală.
”Cel mai mult mă îngrijorează un risc pe care îl văd ca fiind foarte periculos, legat de spălarea banilor. Mă refer la ceea ce primim de pe plan extern referitor la tranzacții făcute în România pentru clienți externi sau la tranzacții făcute în România cu sume provenite din străinătate. Asta în ciuda avertismentelor pe care le-am dat și pe care continuăm să le transmitem. Ultima scrisoare a plecat sub semnătura primviceguvernatorului Florin Georgescu în 20 februarie. Capătă amploare riscul de fraudă făcută pe teritoriul României, chiar dacă frauda este externă. Dar, prin felul în care (nu) s-au aplicat normele privind cunoașterea clientelei s-a favorizat un mecanism de spălare de bani inițiat undeva în străinătate și continuat pe teritoriul țării noastre”, spune Cinteză.
Nu ezitați să închideți conturi atunci când aveți cea mai mică suspiciune că prin acele conturi se fac tranzacții care vă pot cauza necazuri. Nu ezitați în a NU accepta să deschideți sau să închideți anumite conturi, mai avetizează supraveghetorul șef din BNR.
Ceea ce s-a întâmplat la această bancă din România îmi aduce aminte de ce s-a întâmplat în cazul Danske sau de complicitățile despre care s-a tot vorbit în cazul Danske Bank. Să dea Dumnezeu să nu fie ceva de felul acela!, mai spune Cinteză.
Cazul Danske Bank se referă la faptul că prin branch-ul acestei bănci daneze din Estonia au fost spălate aproximativ 200-220 miliarde de euro, provenind din Rusia (pe listă a intrat ulterior şi Letonia). Aceasta în condiţiile în care autorităţile de supraveghere din cele două ţări- Estonia şi Danemarca – fuseseră avertizate de către Rusia încă din 2007 că urmează să fie spălate importante sume de bani prin Danske Bank din Estonia. Dar se pare că implicarea personalului de acolo a fost foarte puternică, mergând până la falsificare de documente. Nu se poate face însă o acuzaţie de Spălare de Bani întrucât nu se poate dovedi originea criminală a banilor. În aceste condiţii se pot aplica doar sancţiuni privind neaplicarea adecvată a politicilor de cunoaştere a clientelei.
Traseul banilor a fost identificat de către Trezoreria SUA care poate urmări circulaţia oricăror sume în dolari americani care circulă pe canale bancare. Banii au tranzitat 24 de ţări, printre care şi România. „Sume din afacerea Danske au trecut şi prin bănci din România. Una dintre ele a derulat sume mai măricele, a fost descoperită şi sancţionată de BNR, dar angajaţii de acolo nu s-au grăbit să închidă. Acţiunile sale sunt acum subiectul unui dosar trimis la Parchet spre instrumentare. În ceea ce priveşte celelalte două bănci, prin care au trecut sume minore, una a închis conturile suspecte după şase luni iar cealaltă după o lună de la deschidere ” spune oficialul BNR.
Avertismentele nu sunt de dată recentă. „Încă din februarie 2018 am atras atenţia băncilor să urmărească transferurile făcute de anumiţi clienţi de tip platforme de tranzacţionare sau procesatoare de plăţi. Acestea nu sunt înregistrate în România ci operează sub incidenţa paşaportului comunitar emis de statele membre UE (deci nu sunt sub supravegherea BNR). Băncile trebuie să aplice şi în cazul acestora aceleaşi regulamente de cunoaştere a clientelei ca şi în cazul altor altor clienţi persoane juridice. În iunie 2018 Direcţia Supraveghere a emis şi o scrisoare către bănci prin care acestora li se solicită să urmărească atent anumite tranzacţii ale unor astfel de entităţi, spune Cinteză într-o discuție cu Piața Financiară.
Astăzi, Cinteză a mai spus că nu pricepe cum se face că unele bănci deschid o serie de conturi deși văd că în spatele lor sunt cetățeni din aceeași localitate, având domiciliul la același avocat și că toți se prezintă la deschiderea contului având cetățenii ucraineni sau ruși în spatele lor. ”Totuși, continui sa deschizi asemenea conturi iar sumele care alimentau aceste conturi veneau de la un SRL din străinătate care avea drept asociați oameni din aceeași localitate!
De fapt, se pare că erau clonat conturi de email ale unor executivi ale unor celebre multinaționale executivi care aparent își dădeau acordul pentru efectuarea unor plăți din contul firmei către anumite persoane fizice.În final, banii au ajuns în băncile din România.
La finalul anului trecut, Autoritatea Bancară Europeană a înștiințat autoritățile române că va trimite o echipă de control pentru a vedea cum s-au aplicat la noi reglementările în domeniul cunoașterii clientelei și a prevenirii spălării banilor.
