De la Paris la Varșovia și de la Roma la Madrid, cuvântul de ordine este același: să împiedice oprirea brutală a economiei din cauza restricțiilor legate de pandemie sau să o transforme într-o recesiune violentă, scrie cotidianul francez Les Echos. Majoritatea companiilor aeriene și-au suspendat zborurile, producătorii auto și-au închis lanțurile de producție în Europa, întreprinderile sunt închise, consumatorii sunt și ei limitați în a ieși în orașe pentru a consuma. Guvernele europene au pus zeci de miliarde pe masă pentru a evita criza economică.
Având în față scenariul unei crize puternice dar de scurtă durată, Statele intenționează să sprijine masiv companiile care au fost nevoite să își înceteze activitatea peste noapte, plătind șomajul pentru milioane de angajați. Un cost colosal care nu poate fi asumat mai mult de câteva săptămâni.
Germania- 10 miliarde de euro puse pe masă. În criza din 2009, Statul a cheltuit 20 de miliarde
Guvernul german a scos „bazooka” cu care a tras o salvă de „câteva miliarde de euro” pentru a sprijini întreprinderile, asta începând de săptămâna trecută. Agenția națională pentru ocuparea forței de muncă poate rambursa acum integral contribuțiile de securitate socială ale angajatorilor atunci când aceștia trec la concedieri (față de 60% cât era până acum). Aceasta se aplică imediat ce 10% din forța de muncă este afectată față de o treime, cât fusese stabilit pragul înainte. Potrivit presei germane, costul pachetului de sprijin este estimat la 10 miliarde de euro pentru 2 milioane de oameni. Spre comparație, statul a cheltuit peste 20 de miliarde în timpul crizei din 2009. În al doilea rând, statul oferă garanții nelimitate pentru împrumuturi acordate companiilor prin intermediul băncii de dezvoltare, KfW.
De asemenea, guvernul mai pune pe masă un fond de urgență de 1 miliard de euro pentru a ajuta IMM-urile să plătească chiria și utilitățile, a spus ministrul Finanțelor, Olaf Scholz. De asemenea, este de așteptat ca anumite cerințe de capital pentru bănci să fie relaxate. Al treia salvă ar urma să fie trasă joi, odată cu crearea unui „fond de solidaritate” de cel puțin 40 de milioane de euro prin care să fie sprijiniți circa 2,5 milioane de angajați independenți și micro-antreprenori.
Italia- 25 de miliarde de euro. Concedierile sunt interzise în următoarele șaizeci de zile
Guvernul italian a adoptat pe 11 martie un decret de urgență pentru a sprijini întreprinderile și gospodăriile aflate în dificultate. Planul de sprijin este de circa 25 de miliarde de euro, printre măsurile avute în vedere numărându-se plata a 80% din salariu tuturor angajaților care sunt obligați să intre în șomaj din cauza opririi producției, indiferent de mărimea activității lor și de nivelul salariilor. Cassa Integrazione Garantita va plăti salariatului 80% din salariul său cel puțin în următoarele nouă săptămâni, iar concedierile sunt interzise în următoarele șaizeci de zile.
Lucrătorii independenți, lucrătorii sezonieri și lucrătorii agricoli vor primi o compensație de 600 de euro în luna martie.
Confindustria (Confederația Industriașilor italieni) aprobă decretul guvernului chiar dacă consideră că acesta ar putea fi îmbunătățit. Ea a cerut ca planurile guvernamentale să fie însoțite rapid de un „plan de șoc” care să garanteze lichiditatea companiilor și să contracareze căderea consumului casnic. „Economia va trebui reconstruită în urma unui eveniment care poate fi comparat cu un război”, au spus angajatorii italieni.
Spania: Dacă reduce timpul de lucru, firma plătește partea din salariu corespunzătoare timpului lucrat iar Statul restul
„Evitați o criză temporară cu impact permanent asupra ocupării forței de muncă”. Acest lucru este esențial în planul lui Pedro Sánchez de a reduce impactul crizei atât pentru companii cât și pentru angajați. Guvernul a emis, miercuri, un decret de măsuri excepționale, care să facă mai flexibilă utilizarea activității part-time pentru a evita o avalanșă de disponibilizări. Noile prevederi accelerează procedura, astfel încât mecanismul să poată fi activat în 5 zile. Acestea prevăd că suspendarea temporară a planurilor de angajare (ERTE) legate de coronavirus sunt considerate „forță majoră”, ceea ce deschide ocazia trecerii la un regim special. În cazul reducerii timpului de lucru, compania plătește partea din salariu corespunzătoare timpului lucrat, în timp ce Statul plătește partea rămasă, care compensează 70% din salariu, cu un plafon de 1.098,09 euro pentru persoanele fără copii.
Contribuțiile angajatorilor la securitatea socială sunt acoperite integral în cazul unor firme mici – angajați independenți sau chiar IMM-uri – în timp ce acoperirea este de 75% în cazul companiilor cu 50 sau mai mulți angajați .
Această amăsură se va aplica tuturor angajaților, inclusiv celor care nu au contribuit suficient pentru a putea beneficia de ea în condiții normale. Multe firme au activat déjà acest plan iar ministrul Muncii a declarat că a primit 400 până la 500 de solicitări în primele ore. Sindicatele calculează că cel puțin un milion de lucrători ar putea beneficia de mecanism în zilele următoare.
Suedia- statul este gata să pună pe masă până la 300 de miliarde de coroane (27 de miliarde de euro)
Pe 16 martie, guvernul Rosevert a anunțat un plan de criză pentru „amortizarea consecințelor economice” ale epidemiei care a ucis deja 10 persoane în această țară cu 10 milioane. locuitori. În total, statul este gata să pună pe masă până la 300 de miliarde de coroane (27 de miliarde de euro). Pentru a păstra ocuparea forței de muncă cât mai mult posibil, mai ales că șomajul a crescut deja la 6,8%, companiile care vor trebui să reducă timpul de lucru al angajaților lor vor vedea cum Statul va prelua 75% din costurile cu salariile ale firmelor.
Iar angajații își vor păstra mai mult de 90% din salariu, chiar și în cazul timpului de lucru redus cu 40%. Economiștii au găsit măsura prea timidă. Lars Calmfors, profesor de economie internațională la Universitatea din Stockholm, a declarat: „Pentru multe companii acest lucru nu va fi suficient pentru a evita notificările privind viitoare disponibilizări. Statul ar trebui să suporte aproape toate aceste costuri. Țara are finanțe publice bune, își putea permite. Întreprinderile pot beneficia, de asemenea, de o amânare cu un an a plății a 3 rate bancare. În ceea ce privește Banca Centrală, acesta va împrumuta până la 45 de miliarde de euro întreprinderilor (la rata actuală de 0%).
Polonia- 47 de miliarde puse în joc. Sau 9% din PIB
Guvernul polonez a anunțat miercuri un program național de aproximativ 47 de miliarde de euro, sau 9% din PIB-ul țării, pentru a susține o economie tot mai slăbită. Acest „scut anti-criză”, prezentat de președintele Andrzej Duda și de premierul Mateusz Morawiecki în cadrul unei conferințe de presă comune, include o secțiune dedicată protejării locurilor de muncă și întreprinderilor. Măsurile, care mai au nevoie de câteva detalii, se bazează pe același principiu ca în alte părți din Europa: acoperirea parțială a salariilor angajaților pentru a evita falimentul companiilor aflate în dificultate, ajutor direct pentru lucrători independenți și eșalonarea plăților privind contribuțiile sociale și plata taxelor și impozitelor.
„Toate domeniile economiei care au nevoie urgentă de sprijin în aceste circumstanțe extraordinare par să fi fost acoperite”, a declarat Monika Kurtek, economist-șef la Bank Pocztowy. Întrebarea rămâne cât de rapid vor fi implementate soluțiile și de unde vor fi obținute fondurile. Criza coronavirusului ar putea reduce PIB-ul Poloniei cu 3,6% în acest an, ceea ce ar fi cea mai gravă recesiune de la începutul anilor 1990, potrivit Morgan Stanley.
