În aceste zile suntem închiși în casă aşteptând să treacă acest vârtej viral. Vorbesc despre Covid-19, care face ca inima să ni se strângă și creierul să o ia razna. Înainte nu exista, acum există și încă cum! De undeva trebuie să fi venit, dar de unde? Și, mai ales, există cineva vinovat de apariţia sa?
Noi, oamenii, nu vedem munții, însă conspiraţiile, imediat, plini de anxietatea de a explica, dar și de a inculpa. Iar obișnuitii „bine informaţi” ne oferă toate detaliile. În acest caz, există cei care sunt siguri că această formă a virusului a fost fabricată într-un laborator sau că răspândirea acestuia se datorează unei fugi de materiale infectate dintr-un arsenal biologic. Sau unei combinații dintre cele două.
Nu este așa. Ne-o spune biologia moleculară. În ultimul număr al revistei Nature Medicine, se poate citi un articol la obiect, însoțit de un desen splendid şi plin de culori. Este vorba o bază brută și scheletică, excepțională și pentru biologia moleculară, în care apar secvențe de ADN aliniate literă cu literă cu scopul de a fi comparate. Două sunt de coronavirus uman (una a actualului agent viral Covid-19), trei de coronavirus de lilieci și una de coronavirus de pangolin. Secvențele privesc „vârful” cel mai extern al acelor organele minuscule cu care virusul vine în contact cu celulele, în acest caz, cu ale noastre. Au fost alese în special două regiuni minuscule, despre care vom discuta peste puţin.
Rezultatul este clar. Virusul actual este strâns legat de alte virusuri din trecut aparținând aceleiași familii. Diferențele sunt mici, dar semnificative, provenind probabil dintr-o mutație spontană. Nu există dovezi care să ateste că acestea ar fi putut fi produse în laborator. Ceea ce rămâne de decis este dacă mutațiile s-au produs atunci când virusul a invadat deja specia umană, sau în timp ce încă mai era găzduit de celulele unui alt animal, foarte probabil liliac sau pangolin, sau în timpul tranziției de la specia anterioară la specia noastră. Autorii nu au reuşit să decidă, acest lucru va necesita ceva mai multă muncă.
Am menționat cele două mici regiuni analizate. Prima se referă la ataşarea virusului la celula care urmează să fie atacată, partea „ofensivă” a particulei virale: cu cât este mai eficientă manevra de ataşare, cu atât este mai afectat organismul gazdă. Însă și organismul se apără și face acest lucru prin „atacarea” celei de-a doua regiuni mici a secvenței noastre. Din punctul de vedere al virusului ,asta înseamnă să știi sau să nu știi să te protejezi de reacția organismului. Prin urmare, chiar și în acest mic obiect biologic, există atacul, prima regiune și apărarea, a doua regiune. Nu ar fi un lucru rău să ne amintim de acest lucru atunci când decretăm ceea ce este bine și ceea ce e rău și ne prefacem că „învățăm” natura cum să se comporte.
În ceea ce ne privește, aici nu au existat conspirații sau „glume” din partea oamenilor, deși sunt sigur că vor exista persoane care nu vor crede acest lucru. Noi, oamenii avem trei mari crime pe conştiinţă: indiferența față de degradarea mediului înconjurător şi a planetei, lăcomia și venalitatea noastră insaţiabilă și ignoranța prezumtivă. Nu voi vorbi despre degradarea mediului înconjurător, se vorbește deja prea mult, însă atunci când mediul se degradează, totul se degradează.
De ce lăcomia? Deoarece animalele care ne-au transmis boala, bieţii pangolini, fac obiectul unui comerț frenetic, pentru „carnea” lor și pentru presupusele calități medicinale. Se pare că piața lui Wuhan era specializată în acest tip de marfa. Denumirea de pangolin provine din cuvântul malaiezian panggoling care înseamnă încolăcire şi care îl descrie astfel pe „cel care se încolăcește”, atât de mult, încât primii exploratori i-au dat numele de anghinare cu patru picioare.
Lăcomie, aşadar, ca în aproape toate epidemiile vremurilor noastre. Și a celor care vor veni. Dar și ignoranța și aroganţa care ne fac să atribuim organelor celor mai diverse animale puteri uimitoare, dacă nu magice, extrem de benefice sănătăţii noastre. Acest lucru este grav, deoarece niciunei probleme care poate deriva din îmbogăţirea cunoștințelor și din progresul științei nu-i vom putea răspunde vreodată eficient prin ignoranță.
