În fiecare an, pe 1 aprilie, oamenii din toată lumea marchează Ziua păcălelilor. Fiecare persoană a încercat măcar o dată să îi facem o farsă unui prieten, vecinului sau unui membru de familie, potrivit Mediafax.
Unii istorici spun că această sărbătoare îşi are originea în Evul Mediu, când Sfântul Sisoe, un pustnic egiptean prieten cu mai cunoscutul Antonie cel Mare, obişnuia să-l păcălească pe această dată pe Sfântul Antonie, susţinând că l-a văzut pe diavol uşurându-se în strachina cu mâncare a acestuia sau prefăcându-se că a reuşit să învie din morţi diverse victime ale unei epidemii de ciumă. Alţii îl aduc în prim-plan Sfântul Fesbuchie, care locuia în apropierea unui iaz în care scufundase câţiva buşteni şi pe care mergea la începutul lunii aprilie dându-le impresia pelerinilor că poate merge pe apă, asemenea lui Iisus.
Cea mai recentă explicaţie arată că în anul 1564 regele Carol al IX-lea al Franţei ar fi mutat serbarea Anului Nou de pe data de 1 aprilie pe data de 1 ianuarie. Întrucât la vechiul An Nou, care era pe 1 aprilie, se obişnuia să se împartă cadouri, s-a continuat împărţirea de cadouri şi după anul 1564, dar sub forma unor farse şi glume nevinovate.
Ziua păcălelilor este cunoscută, însă, în multe ţări din Europa, încă din secolul al XVI-lea.
În România, Ziua păcălelilor a apărut în secolul al XIX-lea. Există şi câteva superstiţii legate de această sărbătoare. Se spune că farsele ar trebui făcute până la ora prânzului, altfel apare ghinionul.
Totodată, tradiţia spune că dacă o fată reuşeşte să te păcălească, atunci trebuie să te căsătoreşti cu ea. De asemenea, copiii născuţi pe 1 aprilie vor avea succes în viaţă.
