Marți seara, angajații din blocurile de birouri din cartierul Hanzomon din Tokyo s-au despărțit unii de alții cu salutul «Ganbatte» – echivalent pentru «Curaj!» – și și-au dat întâlnire pe data de 6 mai, ziua oficială a ridicării stării de urgență în șapte regiuni japoneze cele mai lovite de epidemia de coronavirus. Dacă pentru mulți angajați, această «vacanță» va fi cea mai lungă din toată viața lor profesională, pentru zeci de milioane de persoane, criza nu va modifica cu nimic rutina lor de zi cu zi.
Începând cu miercuri dimineața, capitala și alte șase prefecturi, care adăpostesc în total 45% din populația niponă, au intrat oficial într-o fază de restrângere voluntară care trebuie să permită limitarea la maximum a contactelor între locuitori pentru a frâna propagarea contaminărilor. Țara, care testează foarte puțin, numără până acum 4.200 de cazuri, dar această cifră crește cu repeziciune și riscă să sară imediat ce depistarea va crește. «Pentru a ieși din această stare de urgență într-o lună, avem nevoie de o reducere a contactelor interpersonale cu 70% sau 80 %», a prevenit premierul Shinzo Abe într-o conferință de presă.
Fără închiderea țării
Mult timp, șeful guvernului a refuzat această strategie a izolării acasă. A fost convins până la urmă de explicațiile experților medicali, care au arătat saturarea spitalelor din marile orașe și creșterea numărului de contaminări intracomunitare. Până acum, autoritățile reușeau să găsească originea majorității infecțiilor și să identifice persoanele intrate în contact cu bolnavul zero în scopul stingerii focarelor. Dar această urmărire a devenit deja prea complicată.
«Dacă nu este luată nicio măsură, am putea avea zeci de mii de contaminări», a avertizat premierul. «Dar dacă vom face toți un efort, vom fi capabili să atingem vârful infecțiilor în două săptămâni», a dat asigurări Abe.
Deși a adresat un apel al locuitorilor să rămână cât mai mult în casă și a reamintit că angajații ar trebui «în principiu» să lucreze de acasă, Shinzo Abe a ținut să sublinieze că țara nu se va opri sub nicio formă după modelul unor națiuni europene.
Nici guvernul central, nici autoritățile locale nu au puterea legală de a impune o limitare strictă sau de a sancționa o firmă sau un particular care va refuza să respecte indicațiile. Mai ales executivul susține că refuză să arunce economia niponă într-o lungă anestezie.
Izolare voluntară și flexibilă
Pretutindeni, izolarea este deci voluntară și flexibilă. Și miercuri dimineața, o mare parte din magazinele din Tokyo au deschis normal, iar milioane de angajați – ale căror firme nu au pus în aplicare soluții de telemuncă – continuau să meargă spre birourile lor în tren sau metrou, de teamă că își vor pierde veniturile și că nu vor putea conta decât pe un ajutor marginal al guvernului.
«E mult mai puțină lume pe stradă decât de obicei, dar încă sunt foarte mulți în marile gări ale orașelor», mărturisește un angajat al unei mari bănci la ieșirea de pe linia circulară de tren care transportă, de obicei, peste 4 milioane de călători pe zi în regiunea Tokyo.
Dacă marile magazine, saloanele de modă, sălile de gimnastică și karaoke sau chiar bibliotecile au anunțat că vor fi închise conform recomandărilor autorităților naționale și locale, restaurantele, supermarketurile, băncile, uzinele, saloanele de coafură, numeroasele băi publice – extrem de prezente în cartierele populare – rămân deschise. Guvernul a explicat că aceste activități erau elemente cheie pentru «stabilitatea vieții sociale». «Transporturile în comun vor funcționa de asemenea, nu vom bloca drumurile», a subliniat premierul, dând asigurări că viața economică va fi menținută «cât mai mult posibil».
Evitarea marasmului economic
În timp ce țara a intrat în recesiune încă de la finalul lui 2019, înainte de criza coronavirus, executivul dorește să evite cu orice preț intrarea într-un lung marasm și va încerca să genereze o reluare a activității imediat după încheierea crizei sanitare. În ultimul său studiu, Goldman Sachs estima că PIB-ul japonez ar putea scădea cu 25 % în cel de-al doilea trimestru al anului 2020, în ciuda activării unui plan gigantic de relansare de către cabinetul lui Shinzo Abe.
Marți, guvernul a validat un program de susținere a activității IMM-urilor și a persoanelor defavorizate în valoare de 108.000 miliarde de yeni (920 miliarde de euro). Dar această cifră spectaculoasă este mai mult simbolică, deoarece cuprinde și garanțiile împrumuturilor făcute de instituțiile publice. Executivul a recunoscut că, din acest total, «doar» 39.500 de miliarde de yeni reprezintă cheltuieli bugetare reale, finanțate în principal prin datorie.
