Dincolo de viziunea de business, strategie, know-how, clienți, salariați, leadership, competențele tehnice si manageriale specifice fiecărui antreprenor, in aceste momente cel putin 3 actori joaca un rol determinant in evolutia IMM-urilor: circulatia capitalurilor, bancile si Statul. Urmariti cu mare atentie nevoia de cash si incercati s-o optimizati luand in calcul cel putin trei elemente: cât mai puțină marfă pe stoc, termene de încasare cat mai scurte și plata la timp a furnizorilor, a spus Florin Luca, fost bancher în Paris, în prezent strateg și analist economic în cadrul CEC Bank, la un eveniment online pe teme financiare organizat de Oxygen Events.
1.Circulatia capitalurilor
Capitalurile circula pe Terra precum circula apa in natura. Asa cum apa urmeaza legile gravitatiei si strapunge sau ocoleste orice obstacol, tot asa si capitalurile strapung sau ocolesc constrangerile regulatorilor, urmand o singura lege, legea « terenului profitabil ». Cu cat o tara sau zona economica va pune mai multe oprelisti profitabilitatii capitalului si liberei sale circulatii, cu atat mai mult capitalul va « ocoli » acea zona. In Era Digitala si a Internetului aceste fenomene s-au accentuat si mai mult. Intrebarea ce se pune acum este : Ce tari sau regiuni vor deveni noile « terenuri profitabile » pentru capital?
Romania trebuie sa stie sa raspunda la aceasta intrebare. Un raspuns ar putea fi, de exemplu, sa se creeze un tratament fiscal privilegiat pentru companiile ce-si domiciliaza lichiditatile in regiuni defavorizate. Sau sa oferim facilitati fiscale deosebite oamenilor bogati romani si straini care-si domiciliaza averea in Romania sau companiilor ce investesc in proiecte de invatamant, sanatate sau infrastructura sau in IMM-uri in zone defavorizate.
Astfel de tratamente exista si in alte tari membre ale Uniunii Europene, precum Belgia, Olanda, Luxemburg sau Irlanda. Rezultatele sunt extraordinare.
Aceste demersuri devin insa mult mai credibile atunci cand legislatia si sistemul fiscal sunt simplificate. Avem nevoie de predictibilitate si de un amplu program de simplificare legislativa si fiscala, inclusiv in ceea ce priveste fondurile europene.
Dar capitalul nu este doar problema Statului, economistilor, antreprenorilor sau institutiilor financiare. El este in primul rand responsabilitatea fiecarei persoane dornice sa valorifice dimensiunea economica, sociala si politica a vietii sale. Constientizarea acestui lucru ne va permite sa ne recuperam cel mai de pret capital: Demnitatea.
2.Bancile si lumea financiara
Aici trebuie sa lasam emotiile, sa fim cat mai precisi posibil in evaluarile noastre si sa plecam de la cateva realitati.
In primul rand in mediul de afaceri din Romania nu exista incredere si atunci se creeaza decalaje intre oferta de finantare a bancilor si cererile efective ale clientilor… Sunt multe situatii in care investitii ce se amortizeaza in 10 ani sunt finantate cu credite avand o maturitate de 3-5 ani sau chiar cu linii de credite pe termen scurt (1 an)… Multi antreprenori utilizeaza creditele companiei pentru alte nevoi patrimoniale personale…
Din cele 700.000 de societati comerciale existente in Romania, numai 12.000 sunt cu adevarat bancabile, adica indeplinesc conditiile pentru a fi creditate de catre o banca.
Pentru a construi increderea in relatiile cu bancile in aceasta perioada, imi permit sa va supun atentiei cateva recomandari, plecand si de la experientele pe care le-am trait ca bancher la Paris in timpul crizei din 2008.
In primul rand fiti obsedati de cash, de disponbilitatile de trezorerie, care conteaza cel mai mult in timp de criza.
Urmariti cu mare atentie nevoia de cash si incercati s-o optimizati luand in calcul cel putin trei elemente:
– gestiunea stocurilor – incercati sa aveti cat mai putina marfa pe stoc, in functie de specificul activitatii dumneavoastra si viteza de rotatie a stocurilor ;
– incasarile de la clienti – incercati sa va negociati termene de incasare cat mai scurte ;
– furnizori – platiti-va frunizorii la timp, pentru ca amanarile la plati va pot crea probleme de imagine, inclusiv in relatia cu bancile.
Apoi, luati in calcul rentabilitatea economica a afacerii. Aici avem o intrebare cheie la care trebuie sa raspunda orice IMM… Rentabiltatea economica a activelor (imobilizari si cash) este mai mare decat costul finantarilor (capital + credite de la banci) ? Daca nu este cazul, avem o problema majora.
Orice banca urmareste o relatie trilaterala, ce este un adevarat « triunghi al vietii sau al mortii companiei » : clientii – actionarii – creditorii. IMM-ul trebuie sa stie sa arate bancii cum afacerea poate sa aduca valoare / rentabilitate pentru fiecare dintre acesti trei actori.
In perioada de criza, pentru bancheri conteaza foarte mult evolutia pietei, profilul conducatorilor / actionarilor companiei, respectarea indicatorilor si a notelor pe linie de risc. Bancherii au un vocabular si definitii foarte precise pentru acesti indicatori. Dialogul banci – antreprenori este deci foarte mult facilitat daca exista aici o intelegere comuna a acestor notiuni.
Mentinerea unui dialog transparent, de incredere intre antreprenori si banci este vitala. Antreprenorii trebuie sa mearga deci la bancheri cu aceeasi deschidere pe care o au atunci cand merg la un medic.
3.Statul trebuie sa separe masurile pe termen scurt de masurile cu impact strategic, pe termen lung si sa faca totul pentru IMM-uri, dar nimic in locul lor.
Cash-ul este principala « munitie » pe termen scurt in timp de criza. Masurile recente luate de autoritati alimenteaza aceasta nevoie, urmeaza trendul european si ele vizeaza o schema de ajutoare aproape pentru toate sectoarele, sub forma de garantii pentru credite, granturi, subventii dobanzi, amanari sau anulari de impozite si taxe, reglementari privind utilitatile, … Aceste masuri au fost luate intr-un context dificil, in parte sub impact emotional si deocamdata nu sunt cuantificate in totalitate. Vom vedea cine va plati pana la urma aceasta factura si sub ce forma.
Dar pe termen scurt este foarte importanta disciplina platilor, pentru evitarea blocajului financiar. Romania se afla de multa vreme, am mai spus-o si cu alte ocazii, in fata unui mare pericol de blocaj financiar. Studii arata ca lipsa unei discipline financiare solide a facut ca volumul creditelor comerciale de tip « furnizor » sa se dubleze in ultimii ani la peste 700 miliarde de lei, in timp ce creditele bancare au capatat o dinamica pozitiva doar in ultimii doi ani. Acum cei mai mari creditori din Economie nu sunt bancile, ci companiile, marii furnizori de produse si servicii. Institutiile Statului trebuie sa dea dovada de intransigenta aici, impunand printr-o lege foarte dura respectarea termenelor de plata, asa cum se face in tarile vestice ale Uniunii Europene de multa vreme. IMM-urile competitive ar avea de castigat.
Sprijinirea investitiilor are insa nevoie de o abordare total diferita, strategica. Cred ca aceasta criza este o oportunitate pentru a « reseta », a reaseza economia pe noi baze pe termen lung. Statul Roman trebuie sa-si faca simtita prezenta dincolo de alimentarea cresterii consumului si politicile monetare. Am spus de multa vreme ca trebuie sa ne intoarcem la Keynes. Acum nu avem de ales. Economia romaneasca va putea fi relansata intr-un timp rezonabil doar prin proiecte / investitii nationale de anvergura in invatamant, infrastructura si sanatate. Iar IMM-urile, trebuie integrate in lantul valoric al acestor proiecte, formand tesutul lor de baza.
Este momentul sa identificam prioritatile strategice la nivel de industrii, plecand de la o analiza realista a sectoarelor in care putem fi competitivi. In IT, Romania poate avea o magnitudine internationala mai mare decat si le pot permite economia, diplomatia sau armata sa. Terenurile agricole din tara noastra pot hrani o populatie de 4 ori mai mare decat cea pe care o avem. Accelerarea crearii de cooperative agricole care sa integreze intreg lantul valoric al acestui sector ar fi o solutie. Sectorul energetic, industria auto… Renault si Ford sunt foarte interesati sa vada majoritatea furnizorilor prezenti in Romania. Aici trebuie sa intervina Statul in calitate de intermediar, regulator al pietei si, uneori, chiar actionar.
Ma opresc cu exemplele pentru ca o astfel de orientare strategica are nevoie de o dezbatere nationala, de un cadru institutional orientat catre dialog si decizii, ce incurajeaza antreprenoriatul pana la cel mai de jos nivel. Un dialog peren cu reprezentantii comunitatii de afaceri, la nivelul Consiliului IMM, Camerelor de Comert, Coalitiei pentru Dezvoltarea Romaniei, Consiliului Investitorilor Straini, …. Asa se pot gasi solutii. Pentru ca o economie nu se face doar din pix, prin decret, la un partid, la Guvern, Ministerul Finantelor sau la BNR, ea este inainte de toate un fenomen social ce se transforma organic.
In legatura cu exporturile… Reprezentantii autoritatilor trebuie sa « vanda » produsele romanesti si sa sustina in mod profesionist antreprenorii romani in strainatate. Sugerez sa ne inspiram din ce fac Banca Publica de Investitii / Business France in Franta sau Ministerul Comertului in Statele Unite. Am vazut acolo mult profesionalism in sprijinirea IMM-urilor si a intereselor nationale.
Dar pentru aceasta, avem nevoie mai mult ca oricand de Oameni de Stat. Oamenii de Stat au o viziune clara, capacitatea de a se ridica deasupra clivajelor partizane, de a identifica si apara interesele Statului pe care il servesc si constiinta propriilor responsabilitati. Oamenii de Stat iau decizii cu mult discernamant si responsabilitate, oricare ar fi riscurile, pentru ca le este imposibil sa faca altceva decat ceea ce trebuie sa faca. Asa cum spunea de Gaulle, « nu se poate face nimic fara oameni mari, dar acestia sunt mari pentru ca si-au dorit-o. »
