Financial Times: British Airways va reduce 12.000 de locuri de muncă, pe măsură ce pentru aviație cerul se arată tot mai întunecat ● Problemele economice ale Rusiei îi vor reteza aripile lui Putin (editorial). ● Les Echos: Coronavirus: apelurile pentru relansarea economiei se înmulțesc în Europa ● To Vima: Premierul grec: Revenim la normalitate, dar cu atenţie. ● Știri pe scurt.
Financial Times: British Airways va reduce 12.000 de locuri de muncă, pe măsură ce pentru aviație cerul se arată tot mai întunecat
CEO-ul Alex Cruz avertizează că va dura ani buni până când numărul pasagerilor transportați va reveni la nivelul din 2019
British Airways se pregătește să taie aproape 30% din cei 42.000 de angajați, întrucât criza coronavirusului produce tot mai multe daune sectorului aviației.
International Airlines Group (IAG) , compania mamă a companiei aeriene britanice a avertizat că revenirea traficului de pasageri la nivelul din 2019 va dura „câțiva ani” și a anunțat planurile de reducere a până la 12.000 de locuri de muncă.
Într-o scrisoare adresată personalului, executivul Alex Cruz a declarat că „perspectivele pentru sectorul aviației s-au întunecat” în ultimele săptămâni, adăugând: „trebuie să luăm măsuri acum”.
SAS, compania aeriană scandinavă, a declarat la rândul ei marți că va reduce aproximativ jumătate din forța de muncă – până la 5.000 de posturi cu normă întreagă – avertizând că va dura „câțiva ani” până când activitatea va reveni la normal.
Lufthansa, grupul aerian german, ar putea solicita o formă de protecţie faţă de creditori în timp ce discută cu guvernul de la Berlin un pachet de salvare de 9 miliarde de euro, a declarat o sursă din companie.
Compania aeriană norvegiană a avertizat și ea săptămâna aceasta că cea mai mare parte a flotei sale va rămâne la sol pentru următoarele 12 luni. Reprezentanții companiei au avertizat că o recuperare completă nu va avea loc până în 2022 din cauza amplorii crizei care a cuprins industria.
În scrisoarea sa, văzută de FT, domnul Cruz scria: „Nu există niciun fel de salvare guvernamentală și nu putem aștepta ca plătitorii de taxe să ne subvenționeze salariile la nesfârșit. Orice bani pe care îi împrumutăm acum va fi doar pe termen scurt și nu va rezolva provocările pe termen lung cu care ne confruntăm. „
El a adăugat că nu știe când își vor redeschide țările frontierele sau când se vor ridica blocajele. „Scara acestei provocări necesită schimbări substanțiale, astfel încât ne aflăm într-o poziție în care trebuie să facem față nu doar acestei pandemii ci și reducerii pe termen mai lung ale cererii clienților, șocurilor economice sau a altor evenimente viitoare care ne-ar putea afecta. BA se va consulta acum cu privire la concedieri cu cele trei sindicate – Balpa, Unite și GMB – în următoarele 45 de zile.
Reducerile de locuri de muncă la BA vor trage semnalul de alarmă și la Finanțe, deoarece acest semnal arată că pandemia va lăsa cicatrici adânci asupra unor sectoare din economia Marii Britanii chiar și după ridicarea restricțiilor actuale.
Cancelarul Rishi Sunak a declarat luna trecută că are în vedere oferirea de „sprijin personalizat, ca o ultimă soluție” companiilor aeriene. Într-o scrisoare adresată sectorului aviației din 24 martie, el a scris: „Sprijinul guvernamental ar fi posibil numai dacă toate celelalte căi comerciale ar fi epuizate, inclusiv atragerea de capital suplimentar de la investitori și discutarea unor acorduri financiare cu părțile interesate”.
Brian Strutton, secretarul general al Balpa, cel mai mare sindicat, spune că Balpa nu acceptă aceste concedieri masive și că ”vom lupta pentru a salva fiecare loc de muncă în parte”
Problema concedierilor a fost pusă pe tapet la doar câteva săptămâni după ce BA a convenit o înțelegere cu sindicatele pentru reducerea costurilor, acord care a dus la greva a peste 22.000 de lucrători. La începutul acestei luni, IAG a anunțat că intenționează să pună la sol aproximativ 90% din flota sa în aprilie și mai și a anulat dividendele propuse pentru 2019, în valoare de 337 milioane EUR.
În rezultatele sale preliminare publicate marți, IAG scria că se aștepta ca pierderile din în trimestrul doi să fie „semnificativ mai grave” decât cele din primul trimestru din cauza scăderii substanțiale a traficului de pasageri, în condițiile în care IAG a raportat o pierdere de 535 milioane EUR pe primul trimestru, comparativ cu un profit de 135 milioane EUR anul trecut. IAG a mai declarat: „Se preconizează că recuperarea cererii din partea pasagerilor să dureze mai mulți ani, fiind necesare măsuri de restructurare la nivel de grup.”
Alte articole din FT:
Problemele economice ale Rusiei îi vor reteza aripile lui Putin (editorial)
Pandemia combinată cu prăbușirea prețurilor petrolului înseamnă dificultăți reale.
Reputația de maestru tactician a lui Vladimir Putin a fost dintotdeauna exagerată. Oricum ai lua-o însă, decizia lui de luna trecută de a declanșa un război al prețurilor petroliere cu Arabia Saudită a fost un dezastru în ce privește momentul ales. A venit la câteva zile după ce pandemia de coronavirus începuse să forțeze economii din întreaga lume să se închidă, reducând cererea de țiței. Rusia a căzut apoi ea însăși pradă virusului. Președintele rus a fost nevoit să anuleze un referendum pentru aprobarea unor amendamente constituționale care i-ar permite să conducă pentru încă două mandate după 2024, precum și o paradă de Ziua Victoriei care ar fi trebuit să aibă loc la Moscova luna viitoare, la care spera să găzduiască în capitală alți lideri mondiali.
În realitate, reducerea producției cu 1,5 milioane de barili pe zi de către OPEC și Rusia, pe care Moscova a respins-o pe 5 martie, ar fi devenit rapid nesemnificativă; cererea globală de țiței a scăzut între timp cu până la 30 de milioane de barili pe zi. Însă respingerea arogantă a acelui plan – într-o tentativă de diminuare temporară a prețurilor pentru a rezulta costuri mai mari pentru producătorii americani de petrol de șist – a torpilat relațiile cu Riadul tocmai atunci când ar fi fost înțelept ca ele să fie conservate. Un acord de reducere a producției cu 9,7 milioane de barili pe zi convenit acum două săptămâni a însemnat prea puțin, prea târziu.
Dl Putin a admis vineri că Rusia se confruntă acum cu o criză economică mai gravă decât recesiunea globală din 2009. Prețurile principalului export al țării, fundamentul economiei și bugetului ei, s-au prăbușit fix atunci când Covid-19 o forța să intre în carantină. FMI prognozează o contracție a PIB-ului rusesc cu 5,5% anul acesta. Economiștii de la Institutul Gaidar din Moscova, de orientare liberală, estimează un declin cu 7-12% – ceea ce ar presupune un deficit bugetar chiar mai mare decât estimarea de 6% a băncii centrale a Rusiei.
Veniturile de 150 de miliarde de dolari din petrol pe care Rusia le-a direcționat către Fondul Național de Avuție, conceput pentru zile negre, pot acoperi o parte din deficitul bugetar, însă ele ar putea fi cheltuite mult mai rapid decât este de așteptat.
Pe de altă parte, pachetul de asistență pentru pandemie al guvernului echivalează cu mai puțin de 3% din PIB, o proporție mult mai mică decât în cazul majorității economiilor dezvoltate. E destinat în special marilor companii și mai puțin IMM-urilor și gospodăriilor, iar o mare parte din sumă provine din scutiri de impozite și garantări de împrumuturi, iar nu ajutor direct. Alexei Kudrin, fost ministru de finanțe, a apreciat că 8 milioane de ruși ar putea rămâne șomeri. Cum două treimi din cetățeni nu dețin economii, ar putea rezulta suferințe concrete.
Pentru dl Putin, cele mai noi probleme survin într-un context deja dificil. Câțiva ani de scădere a veniturilor reale urmați de majorarea vârstei de pensionare în 2018 i-au erodat deja rata aprobării. Pandemia expune acum sub-finanțarea cronică a sistemului de sănătate. Președintele plănuia să aplaneze vociferările rușilor pentru un nivel de trai, educație și asistență medicală mai bune prin cheltuieli masive pe „proiecte naționale”, însă recesiunea le va face acum mai costisitoare.
Mulți ruși au participat săptămâna trecută la proteste virtuale, atașând clădirilor guvernamentale comentarii furioase într-o aplicație cartografică; la Vladikavkaz, în sudul țării, localnicii au ieșit în stradă pentru a protesta contra pierderii locurilor de muncă. Dar, chiar și acum, probabilitatea ca asemenea gesturi de opoziție să escaladeze într-atât încât să-i pericliteze viitorul dlui Putin este slabă; rușii au demonstrat o capacitate extraordinară de a rezista la greutățile vieții.
Însă manevra președintelui de a schimba regulile pentru a putea participa iar la alegeri în 2024 urmărea parțial să suprime alte manevre din rândul „elitelor”, cele care-l mențin cu adevărat la putere. Oligarhii și „securo-crații” care-l privesc drept garant al puterii lor vor pândi orice semn de disipare a autorității sale. Chiar dacă e improbabil ca el să vrea pace în Ucraina – proiectul său fanion din politica externă în ultimii ani -, problemele lui interne ar putea face ca dl Putin să nu mai lanseze nici un fel de noi aventuri expansioniste în viitorul previzibil. (Rador)
Les Echos: Coronavirus: apelurile pentru relansarea economiei se înmulțesc în Europa
În Europa, ieșirea din izolare tinde să fie treptată. Protestul politic se adresează liderilor care sunt încă foarte precauți, în timp ce anumiți jucători se grăbesc să relanseze economia
Pășim pe muchia unei prăpăstii. Ieșirea din izolare devine o revendicare din ce în ce mai presantă la nivel politic și social, la care liderii încearcă să reziste, măcar pentru a o putea organiza. Premierul Boris Johnson, care tocmai s-a întors la lucru luni, după două săptămâni de recuperare, a declarat că „înțelege nerăbdarea și împărtășește anxietatea” companiilor, dar continuă să le solicite britanicilor să respecte măsurile de izolare. „Acum începem să inversăm tendința. Abia când vom fi siguri că am câștigat această primă fază, va fi momentul să trecem la a doua fază”, a spus el, promițând că va spune mai multe „în zilele următoare”.
Acest subiect a circulat în mod special în Germania, weekendul trecut. „Când aud că toate celelalte considerații trebuie să facă loc protejării vieții oamenilor, constat că acest absolutism nu este justificat. Drepturile fundamentale se limitează reciproc”, declara duminică președintele Camerei Deputaților, Wolfgang Schäuble, în cotidianul Tagesspiegel. „Nu trebuie să lăsăm deciziile doar pe seama epidemiologilor, trebuie să ținem cont și de implicațiile enorme economice, sociale, psihologice și de altă natură. Oprirea timp de doi ani la rând ar avea consecințe nefaste”, a insistat el. Un punct de vedere susținut de Armin Laschet, candidatul pentru succesiunea Angelei Merkel și președinte al regiunii puternice Renania de Nord-Westfalia, care regretă prudența cancelarului și solicită o relaxare accelerată, iar autoritatea în acest domeniul să revină landurilor.
În așteptarea foilor de parcurs, marți, premierul francez Edouard Philippe și omologul său spaniol Pedro Sanchez, respectiv duminică președintele Consiliului de Miniștri italian, Giuseppe Conte, au anunțat pe rând o relaxare parțială a măsurilor de carantină a țărilor europene cele mai afectate de pandemie. Începând cu 4 mai, restricțiile vor fi reduse: sectoarele de construcții și producție pentru export vor fi primele care vor reveni la muncă. Călătoria între regiuni va rămâne interzisă, iar școlile vor aștepta până în septembrie.
Mortalitate redusă
Europenii încep să slăbească constrângerile, în timp ce cele patru țări cele mai afectate au înregistrat o scădere bruscă a numărului de decese în ziua de duminică: 288 de morți în Spania, 260 în Italia, 242 în Franța și 413 în Regatul Unit, numărul cel mai mic de la sfârșitul lunii martie.
Această tendință descendentă este cea care explică de ce, începând de duminică, copiii spanioli au dreptul la o oră de ieșit afară, după ce au fost izolați strict la domiciliu timp de șase săptămâni.
Luni, elevii din școlile și liceele norvegiene au putut reveni la școală sau la universitate. Accesul la casele de vacanță este din nou permis. În Elveția, anumite activități s-au redeschis, cum ar fi frizeriile, fizioterapia, creșele. Pentru școli și piețe, va trebui să se aștepte până pe 11 mai.
Austria a fost prima care a dat tonul. Cu doar 15.000 de cazuri la o populație de 8,9 milioane de locuitori și și cu 549 de morți, a ales să ”redeschidă” țara, chiar dacă un studiu a arătat că doar puțin peste 1% din populație era infectată. Grădinile publice, magazinele de mai puțin de 400 mp, dar și magazinele de bricolaj și grădinărit au fost autorizate să redeschidă pe 14 aprilie. Restul magazinelor sunt așteptate să se redeschidă la începutul lunii mai, urmate de restaurante, la mijlocul lunii mai.(Rador)
To Vima: Premierul grec: Revenim la normalitate, dar cu atenţie
De luni, oamenii se vor deplasa fără a mai trimite SMS-uri de notificare a deplasării, cursurile clasei a III-a de liceu (echivalentul clasei a XII-a n.trad.) vor începe din data de 11 mai, iar din 18 mai vor începe cursurile şi celelalte clase de liceu şi gimnaziu.
„Astăzi putem spune cu siguranţă că măsurile luate au dat roade. Întrucât am limitat primul val de virus, suntem mai pregătiţi pentru a trece în a doua fază a planului nostru: la relaxarea treptată a măsurilor, pentru că astăzi suntem mai pregătiţi decât eram în urmă cu trei luni” a spus premierul grec, Kyriakos Mitsotakis, în mesajul său către cetăţeni cu privire la planul de ridicare treptată a măsurilor restrictive ce au fost luate din cauza coronavirusului.
„Dispunem de doi aliaţi: vremea bună şi cetăţeni informaţi şi conştientizaţi”, a subliniat Mitsotakis, adăugând: „Planul pentru următoarele două luni este minuţios şi riguros, dar este un plan şi asta înseamnă că va fi revizuit. Prioritatea este întotdeauna protejarea vieţii umane”.
„Noul nostru slogan este rămânem în siguranţă, ieşim din case, dar rămânem mereu responsabili”, a spus premierul grec.
„De lunea viitoare, 4 mai, sunt ridicate restricţiile de deplasare pentru cetăţeni. Sunt anulate, cu alte cuvinte, declaraţiile scrise şi SMS-urile aferente (de notificare a deplasării către autorităţi n.trad.). Vor continua, însă, să fie valabile, cel puţin pentru două săptămâni, restricţiile de circulaţie în afara judeţului de domiciliu. Activitatea fizică individuală va fi permisă în spaţiile deschise şi la mare. Dar plajele organizate vor rămâne încă închise. Din aceeaşi zi se vor deschide şi unele tipuri de magazine şi servicii. Menţionez, de exemplu: librării, articole electronice, Centre de Inspecţie Tehnică a Autovehiculelor şi magazinele de articole sportive, precum şi frizeriile, dar întotdeauna cu programare. Restul comerţului cu amănuntul se va redeschide din 11 mai, cu excepţia mall-urilor. Acestea se vor deschide de la 1 iunie. În toate magazinele vor fi în vigoare, desigur, condiţii care vor limita densitatea vizitatorilor. Şi vor fi luate măsuri stricte de protejare a angajaţilor”.
În ceea ce priveşte biserica, premierul grec a mulţumit Arhiepiscopului Greciei (echivalentul patriarhului în celelalte biserici ortodoxe, Grecia considerându-l patriarh pe Patriarhul de la Constantinopol – n.trad) şi preoţilor pentru înţelegere şi colaborare. „Nu a fost uşoară pentru nimeni experienţa Paştelui de anul acesta. S-a dovedit însă că a fost necesară pentru toţi. Din data de 4 mai, bisericile vor fi deschise pentru rugăciune individuală. Iar de duminică, 17 mai, credincioşii vor putea participa şi la Sfânta Liturghie şi la celelalte slujbe. Dar, conform unor reguli stricte care vor fi convenite cu Sfântul Sinod şi cu comunitatea ştiinţifică”. (Rador)
Știri pe scurt:
- Presa internațională continuă să publice analize legate de evoluția pandemiei de coronavirus. Apelurile pentru relansarea economiei se înmulțesc pretutindeni în Europa, citim în Les Echos, care constată faptul că ieșirea din izolare devine o revendicare din ce în ce mai presantă la nivel politic și social. Temerile populației, speculate de opoziția politică din fiecare stat membru, sunt legate de amploarea consecințelor economice ale stagnării induse de starea de urgență, în timp ce autoritățile se tem de un al doilea vârf al epidemiei. Le Soir atrage atenția că primele semne de agravare a epidemiei apar tocmai în mult-lăudata Germanie, exact în momentul în care a început relaxarea carantinei. Rata de infectare a luat din nou amploare, potrivit cifrelor publicate luni seară de Institutul Robert Koch, iar procentul letalității cazurilor de Covid-19 continuă să crească zi de zi, ajungând la 3,8%. Dacă această tendință de creștere se confirmă, ea ar putea complica eforturile autorităților de revenire treptată la normal, în vreme ce nerăbdarea opiniei publice crește. Le Soir amintește că Angela Merkel pledează pentru o linie de fermitate, dar unii politicieni aflați în opoziție o contrazic. Președintele Camerei Deputaților, Wolfgang Schäuble, afirma pentru cotidianul Tagesspiegel că „Nu trebuie să lăsăm deciziile doar pe seama epidemiologilor, trebuie să ținem cont și de implicațiile enorme economice, sociale, psihologice și de altă natură ale acestei izolări”, iar ”oprirea timp de doi ani la rând a economiei ar putea avea consecințe nefaste”.
- Tot mai mulți germani își doresc acum o revenire la normalitate, subliniază și Der Spiegel, care constată însă că experții, în loc să le spună oamenilor să se relaxeze, trag semnalul de alarmă. În Germania se va răspândi un al doilea val, explică mai mulți epidemiologi de frunte, care sunt de acord că e o chestiune de „când”, nu de „dacă”, și dau exemplul a ceea ce s-a întâmplat acum un secol în cazul gripei spaniole. După un prim val, infecția letală s-a întors toamna în numeroase orașe, copleșindu-le cu acest al doilea atac. ”Acțiunile de astăzi vor stabili dacă țara va fi capabilă să-l țină sub control atunci când va apărea” – avertizează Der Spiegel.
- O altă publicație europeană, Euronews, titrează: ”2020: anul dezastrului turismului mondial”, și explică: ”Din cauza crizei, industria vacanțelor va plăti un preț epocal: analiștii estimează pierderi între 35% și 70%, cu consecințe asupra ocupării forței de muncă din sector. Italia, aflată printre principalele destinații turistice din lume, va plăti una dintre cele mai mari facturi”. Estimând că în Italia va exista o redresare reală de-abia în primele luni ale anului 2021, asociațiile comerciale solicită guvernului măsuri mai curajoase, cum ar fi înființarea unui fond de criză pentru turism pentru a sprijini un sector care valorează 13% din PIB-ul național – se arată în analiza publicată de Euronews. Despre criza din turism scrie și publicația elenă Nea Kriti, arătând că țări precum Franța, Italia, Belgia, România și Polonia au declarat că au adoptat sau vor adopta măsuri pentru a permite acordarea unor vouchere pentru a proteja industria turismului de efectele devastatoare pe care pandemia de coronavirus le are asupra deplasărilor în scop turistic. Cu toate acestea, conform legislației UE, care este supravegheată de Comisia Europeană, clienții ar trebui să aibă dreptul să aleagă între restituirea banilor sau acceptarea unui voucher pentru un viitor pachet de vacanță. Acest subiect a devenit, astfel, un nou motiv de conflict între Comisie și țările europene din sudul și sud-estul Europei, conchide Nea Kriti.
- Pentru Rusia, vești bune vin însă din Bulgaria, conform unei știri Mediapool: “În pofida crizei, proiectele importante pentru Bulgaria și Rusia evoluează bine. Balkan Stream se realizează conform planului. Intenționăm să îl finalizăm până la sfârșitul anului”, este de părere ministrul bulgar de externe, Ekaterina Zaharieva, într-o discuție telefonică cu omologul său rus, Serghei Lavrov. Potrivit Mediapool, relațiile dintre cele două state evoluează bine în ultima perioadă, fapt confirmat și de progresele înregistrate în domeniul colaborării energetice.
- Zilnic, presa internațională scrie și despre eforturile de găsire a unui tratament pentru bolnavii de Covid 19. ”Universitatea Oxford anunță că vaccinul împotriva Covid 19 va fi gata în septembrie”, aflăm din publicația italiană La Stampa, care detaliază: ”Oamenii de știință de la Oxford, care fac parte din echipa internațională ce încearcă să combată coronavirusul, anunţă că la începutul toamnei vor fi gata milioane de doze de vaccin, cu condiţia ca într-o lună să fie confirmată eficacitatea și siguranța substanței administrate la maimuțe. Este vorba de macaci, cu un sistem imunitar asemănător cu cel al oamenilor”, explică publicaţiei Times cercetătorul Vincent Munster, care va publica un studiu științific pe această temă.
- Tot din La Stampa aflăm că în ultimele zile, miliardarul co-fondator al Microsoft, Bill Gates, s-a declarat disponibil să-şi asume o parte din costurile de producție ale vaccinului, precizând că a contactat deja autoritățile academice britanice și cele mai importante companii farmaceutice din lume. ”Niciunul dintre cei care realizează vaccinul nu se așteaptă să câștige de pe urma acestuia, va fi un bun comun” – a precizat filantropul american. (Rador)
