Rata mortalității, spre deosebire de numărul total al deceselor, măsoară numărul de persoane decedate raportat la dimensiunea populației.
Belgia are o populație de 11,5 milioane locuitori. Asta înseamnă că 66 de persoane din 100.000 au decedat în țară din cauza COVID-19. În Statele Unite, cu aproape 330 de milioane de locuitori, numărul e de 19 decese cauzate de coronavirus la suta de mii, potrivit datelor Universității John Hopkins.
Dar aceste cifre sunt „comparații defectuoase” care au fost „denaturate”, argumentează profesorul Steven Van Gucht, un virolog belgian și purtător de cuvânt al guvernului.
„Aceasta este diferența între sănătate publică și motivații politice”, explică virologul, adăugând că „singura motivație este de a arăta cât de bine te descurci, și este greșit. De fapt, noi raportăm într-o manieră mai corectă”.
Ce este diferit în Belgia?
Oficialii belgieni afirmă că ei numără într-un fel în care nicio altă țară din lume nu o face momentan: numărând decesele din spitale și azile de bătrâni, incluzând însă și decesele despre care se suspectează că au fost cauzate de coronavirus dar nu confirmate.
Potrivit ultimelor cifre ale oficialilor belgieni, dintre cele 7.703 decese înregistrate în țară din cauza coronavirusului, 53% au avut loc în azile de bătrâni și centre de îngrijire.
În jur de 16% din decesele din azile au fost confirmate ca fiind din cauza coronavirusului. Restul sunt doar suspectate. Asta înseamnă că în jur de 3.500 de decese au fost atribuite COVID-19, fără a fi confirmate.
Cum sunt numărate cazurile?
„Raportarea se bazează pe evaluarea medicului, de regulă luând în considerare dacă în azil este prezent coronavirusul”, explică profesorul Van Gucht.
„De exemplu: dacă ai unul sau două cazuri confirmate, atunci în săptămâna de după vei avea 10 decese cu simptome similare în același centru”, afirmă virologul, precizând că „ele nu sunt testate în laborator dar este rezonabil să se presupună că aceste decese sunt legate de coronavirus”.
Premierul belgian Sophie Wilmès a sugerat recent că autoritățile ar putea raporta mai multe decese atribuite COVID-19 decât numărul real, însă profesorul Van Gucht spune că numărul acestora ar putea fi chiar mai mare, întrucât aceste crede că încă lipsesc câteva cazuri.
Este doar o diferență de numărătoare?
Un alt factor care trebuie luat în considerare este că în Belgia mai mulți vârstnici sunt internați în azile de către familie decât în majoritatea țărilor europene. Doar Olanda și Luxemburg au un grad mai mare de ocupare a acestora raportat la populație.
Autoritățile au admis însă că s-au făcut și greșeli la începutul pandemiei: pregătirea insuficientă a lăsat personalul de la centrele de îngrijire fără echipament de protecție ceea ce a permis răspândirea rapidă a virusului, cu efecte devastatoare.
Acum întreg personalul azilelor este dotat cu măști și echipament de protecție, iar asistente medicale din spitale și medici militari au fost aduși să ajute cu gestionarea situației.
Epidemiologii afirmă că au făcut o observație remarcabilă în azilurile de bătrâni: în jur de 10% din cei internați au fost purtători asimptomatici ai virusului și au dezvoltat imunitate la acesta. O consolare palidă, dar de importantă valoare științifică.
