După decizia de reducere a dobânzii-cheie luate vineri de Consiliul de Administrație al Băncii Naționale, am stat de vorbă cu o serie de economiști pentru a afla dacă măsura i-a surprins și mai ales, cum o interpretează. ”Ne așteptam la o astfel de decizie”, ne-a spus la câteva minute după anunțul BNR economistul șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru, care a condus ani de zile și Consiliul Fiscal. ”Nu a fost nicio surpriză, ba chiar estimăm să vedem pana in iunie o tăiere de 0,5pp”, mai spune el. În opinia sa, momentul acestei reduceri a fost bine ales. ”Vine chiar înainte de decizia S&P de săptămâna viitoare. Noi nu avem în scenariul de bază un downgrade, dar riscul e destul de mare”, explică Ionuț Dumitru.
”Dacă această reducere de rating s-ar materializa, nu cred că dobânzile BNR mai pot scădea. E un context foarte dificil din punct de vedere economic, iar instrumentele de politică monetară sunt folosite adecvat în acest moment. Desigur, BNR mai are spațiu de manevră: dobânzile la noi sunt încă mari față de alte state europene. Mai avem de asemenea spațiu de manevră și în privința rezervelor minime obligatorii. Dar, trebuie spus că deciziile care se iau în ringul politicii monetare depind foarte mult și de percepția de risc. Iar dacă această percepție se va deteriora și vom vedea o reducere a ratingului de țară, se va îngusta spațiul de manevră al politicii monetare”, explică economistul șef al Raiffeisen.
Pe 5 iunie, S&P va anunța dacă menține ratingul de țară al României la investment grade sau ne coboară la junk. Șansele de a menține ratingul sunt de 60%, dar nu se poate anticipa decizia agențiilor de rating. Potrivit specialiștilor, piețele financiare au încorporat o eventuală reducere a ratingului. ”Dacă ne uităm la cotațiile de eurobonduri din piețele financiare, radamentele eurobondurilor noastre sunt apropiate de cele ale Serbiei, care e cotată non-investment grade. Dar percepția piețelor cu privire la România s-a deteriorat mai demult, din vremea guvernării anterioare, nu de acum. ”, spun specialiști din piețele financiare internaționale cu care am discutat. Prin urmare, o eventuală reducere a ratingului de țaă al României nu are produce valuri foarte mari, fiind deja încorporat în prețuri.
”Entitatea bancara centrala a actualizat scenariul macroeconomic pe termen scurt si mediu. Noile prognoze indica perspectiva continuarii procesului de decelerare a dinamicii inflației pe termen scurt. Inflatia ar putea accelera insa in semestrul II (valori in intervalul 2.5%-3.5%) si se va consolida ulterior in jurul punctului central al intervalului tinta (2.5%)”, spune și Andreo Rădulescu, economistul șef al BT. În opinia sa, mesajul BNR este acela de a atrage atentia cu privire la gradul ridicat de incertitudine in ceea ce priveste exercitiul de prognoză macro, in contextul consecintelor determinate de incidenta pandemiei, un soc fara precedent, atat pentru economia mondiala, cat si pentru economia intern”.
Conform comunicatului BNR, principalele riscuri pentru evolutia inflatiei in perioada urmatoare constau in: dinamica economiei dupa eliminarea restrictiilor, eficacitatea programelor de sustinere a companiilor si populatiei, conduita politicii fiscale , transmisia politicii monetare in contextul riscurilor decurente din propunerile legislative pentru sectorul bancar, evolutiile macroeconomice mondiale si europene si climatul din pietele financiare internationale, mai spune Andrei Rădulescu.
”In scenariul central BT prognozam o dinamica medie anuala a preturilor de consum (pe indicele armonizat UE) de aproximativ 3% in perioada 2020-2022, intr-o evolutie influentata de incidenta pandemiei si consecintele acestui soc pe termen scurt si de redinamizarea economiei (in convergenta spre ritmul potential pe termen mediu). Date fiind evolutiile macro-financiare internationale, europene si regionale (inclusiv deciziile si semnalele de politica monetara) si perspectivele interne pe termen scurt (pozitionarea inflatiei la un nivel apropiat de tinta bancii centrale, intr-un context caracterizat prin dinamica economiei sub potential) consideram ca exista spatiu pentru implementarea de noi masuri de relaxare monetara in Romania in perioada urmatoare”, adaugă Rădulescu.
