​Business report Cum ar trebui să arate o digitalizare coerentă a administrației. Costurile „noii normalități” de la birou. Patronii anunţă costuri mai mici la terase. Cât au pierdut hotelurile din România în doar trei luni de criză – Finante & Banci

După mai bine de 14 ani, activitatea Renault Technologie Roumanie ar putea avea de suferit. Grupul Renault a anun­ţat oficial vineri sus­pen­da­rea proie­ctelor de creş­tere a ca­paci­tăţii pla­ni­ficate în Maroc şi Ro­mâ­nia, alături de un studiu pen­tru adap­tarea capacităţilor de producţie ale grupului în Rusia şi un studiu pentru raţionalizarea activi­tăţilor de fabricaţie a cutiilor de viteze în lume. Anunţul vine la trei luni de când Christope Dridi, directorul general şi pre­şedintele Automobile Dacia, spu­nea la finalul lunii februarie faptul că din pla­nul iniţial de 100 mil. euro cât viza in­vestiţia la Mioveni va rămâne doar com­ponenta care vizează creş­terea cali­tă­ţii şi a eficienţei, nu şi cea pentru creş­te­rea capacităţii instalate de la 350.000 la 406.000 din 2021, scrie Ziarul Financiar.

Cum ar trebui să arate o digitalizare coerentă a administrației: interviu cu Mihai Matei, președintele ANIS. Digitalizarea ”pe repede înainte” la care ne-a constrâns criza Covid riscă să se transforme într-o improvizație, dacă nu se pleacă de la crearea unei infrastructuri inteligente atât în ce privește instituțiile, cât și cetățeanul. O spune Mihai Matei, vicepreședinte al Asociației Patronatelor din Industria de Software si servicii – ANIS. Potrivit lui Mihai Matei, două ar trebui să fie direcțiile pe care să se așeze o strategie serioasă și eficientă de digitalizare: Prima îl privește pe cetățean: așa cum el are o identitate fixă în viața exterioară (cod numeric personal, carte de identitate etc), tot așa el ar trebui să primească o identitate digitală, care să-i fie protejată așa cum sunt datele curente privind identitatea sa. A doua direcție o reprezintă maniera în care statul investește în digitalizare. Statul ar trebui să se ocupe de realizarea infrastructurii și a centrelor de date, lăsând la latitudinea pieței crearea softurilor locale sau pe instituții, spune Matei într-un interviu acordat revistei Cursdeguvernare.ro.

Coronavirusul a muşcat peste 150 de milioane de lei din profitul net al băncilor numai în trimestrul I 2020. Potrivit indicatorilor agregaţi publicaţi de BNR, profitul net al băncilor în primul trimestru din 2020 a scăzut la 1,64 miliarde de lei faţă de 1,8 miliarde de lei în trimestrul I din 2019, în condiţiile în care activele au ajuns la un maximum de 518,4 miliarde de lei. Câştigul băncilor din primul trimestru al anului este în scădere cu circa 160 de milioane de lei faţă de perioada similar a anului trecut. Astfel, pe baza datelor furnizate de BNR, profitul net pe sistem bancar în trimestrul întâi din 2020 a fost de 1,64 miliarde de lei, comparativ cu cel din anul precedent, cand acesta a fost de 1,8 miliarde lei, scrie economica.net.

Costurile „noii normalități” de la birou, atuul operatorilor de spații flexibile după coronavirus. În ultimele luni, am avut ocazia să înțelegem ce înseamnă munca de acasă și de ce nu pare să fie o opțiune viabilă pe termen mediu și lung. Unul dintre argumente stă în faptul că distincția între viața personală și cea profesională a cam dispărut, deși este atâta nevoie de a le separa. Suplimentar, costurile „noii normalități” de distanțare socială de la birou au stimulat companiile să privească diferit soluții flexible, ce combină nevoia biroului cu posibilitatea lucratului „from anywhere”. „Perioada traversată a schimbat destul de mult concepția de “birou”, însă a păstrat viu spiritul de comunitate și, extrem de important, a consolidat un trend început anul trecut: întreprinderi mici și mijlocii care preferă hub-ul în locul unui spațiu individual de muncă”, a declarat Vlad Craioveanu, managing partner Impact Hub Bucharest, pentru wall-street.ro.

Patronii anunţă costuri mai mici la terase. Notele de plată la restaurant vor fi mai mici decât în trecut, pentru că operatorii de restaurante nu vor pune presiune pe preţuri, în perioada următoare, a declarat, duminică, Daniel Mischie, preşedintele Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA). „Sunt convins că notele de plată la restaurant vor fi mai mici decât în trecut şi operatorii de restaurante, practic, în perioada următoare nu vor pune presiune pe preţuri. Nu se vor schimba foarte multe lucruri (după redeschiderea teraselor, la 1 iunie, n.r.): În momentul în care veţi veni la terasă va trebui să faceţi o rezervare. Şi înainte restaurantele aveau un sistem de rezervări şi va trebui, practic, să ne daţi numele dvs. şi numărul de telefon. Acest lucru va fi necesar pentru atunci când în situaţia unei analize epidemiologice să putem să vă contactăm să vă ţinem la curent cu ce se întâmplă. Mai departe, în situaţia în care sunteţi membri ai aceleiaşi familii puteţi sta oricât de mulţi la aceeaşi masă, scrie adevarul.ro.

Cât au pierdut hotelurile din România în doar trei luni de criză Covid-19. Turismul din România a fost puternic afectat de Covid-19, pierderile fiind estimate la 240 de milioane de euro, în doar trei luni de la declanșarea crizei pandemiei. Industria hotelieră a pierdut aproximativ 240 de milioane de euro în lunile martie, aprilie şi mai, în urma celor circa 6 milioane de înnoptări care nu au mai avut loc în această perioadă, a declarat, pentru Agerpres, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR), Călin Ile. Acesta a mai spus că speră ca, în ultimele şapte luni din an, unitățile de cazare să funcţioneze undeva la un nivel de 40 – 50% faţă de anul trecut și a apreciat că hotelurile de dimensiuni mai mici ar putea fi nevoie să îşi limiteze capacitatea de cazare. Preşedintele FIHR a precizat că măsurile de prevenire a răspândirii virusului introduse de către hotelieri ajung la un cost de 50 de euro pentru fiecare angajat, scrie Libertatea.ro.