- „Pandemia de coronavirus a fost însoțită de un val masiv de informații false și înșelătoare, tentative ale unor actori străini de a influența dezbaterile interne din UE, alimentate din plin de temerile elementare ale oamenilor și de rapiditatea cu care au circulat și s-au schimbat știrile. Informațiile de sănătate înșelătoare, afirmațiile false, teoriile conspirației și frauda în domeniul protecției consumatorilor pun în pericol sănătatea publică.”, a anunțat miercuri Comisia Europeană.
Drept urmare, într-o comunicare comună, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant au propus miercuri, 10 iunie, cinci acțiuni concrete pentru crearea unei Uniuni Europene mai puternice și mai reziliente. Acestea vor fi integrate în activitatea viitoare a UE în materie de combatere a discriminării, în special în Planul european de acțiune privind democrația și în Legea privind serviciile digitale.
- „În cursul pandemiei de coronavirus, Europa a fost lovită de adevărate valuri de dezinformare, provenind atât din interiorul, cât și din afara UE. Pentru a combate dezinformarea, trebuie să mobilizăm toți actorii relevanți, de la platformele online până la autoritățile publice și să sprijinim verificatorii de fapte și mijloacele de comunicare în masă independente. Deși platformele online au luat măsuri pozitive în timpul pandemiei, acestea trebuie să își intensifice eforturile. Acțiunile noastre sunt puternic integrate în drepturile fundamentale, în special în libertatea de exprimare și de informare.”, a declarat Věra Jourová, Vicepreședinta pentru valori și transparență în Cadrul Comisiei Europene.
Redăm mai jos principalele linii de acțiune propuse de Comisia Europeană:
Înțelegerea: Informațiile false sau înșelătoare legate de coronavirus pot aduce prejudicii coeziunii sociale, însă, mai presus de toate, reprezintă o amenințare la adresa sănătății publice.
Discursul fals sau înșelător se prezintă sub diferite forme, care necesită reacții diferite.
- conținut nociv, deși nu neapărat ilegal conform definiției date de lege
- conținut care variază de la dezinformare (definită ca intenționată) la informare incorectă
- conținut care include informații înșelătoare cu privire la sănătate, fraude în domeniul protecției consumatorilor, discursuri ilegale de incitare la ură, precum și operațiuni specifice de influențare derulate de actori străini
- conținut al cărui scop poate varia de la câștig economic (fraude online), care cauzează prejudicii publice, la motivații politice
- actori străini și anumite țări terțe, în special Rusia și China, s-au implicat în operațiuni specifice de influențare și în campanii de dezinformare în UE, în vecinătatea sa și la nivel global
Comisia și Înaltul Reprezentant vor continua să monitorizeze discursurile false sau înșelătoare și operațiunile de influențare derulate de actori străini.
Exemple de dezinformare
- – Afirmații false, precum cele care îi îndemnau pe oameni „să bea înălbitor sau alcool pur pentru a se vindeca de infecțiile cu coronavirus”: dimpotrivă, înălbitorul și alcoolul pur pot fi foarte nocive. Centrul de control al toxicologiei din Belgia a înregistrat o creștere cu 15 % a numărului de incidente legate de utilizarea înălbitorului.
- – Teoriile conspiraționiste, cum ar fi afirmația potrivit căreia coronavirusul este „o infecție cauzată de elitele lumii pentru a reduce creșterea populației”. Dovezile științifice sunt clare: acest virus provine dintr-o familie de virusuri răspândite de animale, printre care și SARS și MERS.
- – Afirmația potrivit căreia „instalațiile 5G ar răspândi virusul”. Aceste teorii nu au nicio bază și au dus la acte de vandalism asupra antenelor 5G.
Comunicarea: În timpul crizei, UE și-a intensificat activitatea de informare a cetățenilor cu privire la riscuri și de consolidare a cooperării cu alți actori internaționali pentru combaterea dezinformării. Comisia a demontat miturile legate de coronavirus, pe site-uri web care au înregistrat peste 7 milioane de vizualizări.
Serviciul European de Acțiune Externă, împreună cu Comisia, a consolidat comunicarea strategică și diplomația publică în țările terțe, inclusiv în vecinătatea UE.
Actorii străini și anumite țări terțe, în special Rusia și China, au desfășurat operațiuni de influență și campanii de dezinformare cu țintă precisă în UE, în vecinătatea sa și la nivel mondial. De exemplu, grupul operativ East Stratcom al SEAE a detectat și a denunțat peste 550 de discursuri de dezinformare din surse pro-Kremlin pe site-ul web EUvsDisinfo.
Cooperarea: a reprezentat un element-cheie al luptei împotriva dezinformării:
- Cu Parlamentul European și cu Consiliul și între instituțiile și statele membre ale UE, prin utilizarea unor canale stabilite, cum ar fi sistemul de alertă rapidă și mecanismul integrat al UE pentru un răspuns politic la crize. Aceste canale vor fi dezvoltate în continuare pentru a consolida capacitățile și a îmbunătăți analiza riscurilor și difuzarea de informații esențiale în perioade de criză.
- Cu parteneri internaționali, inclusiv OMS, mecanismul de reacție rapidă al G7, NATO și alții. Acest demers a dus la o intensificare a schimbului de informații, activități și bune practici și ar trebui consolidat pentru a combate mai bine influența străină și dezinformarea.
- UE își va intensifica sprijinul și asistența în favoarea actorilor societății civile, a mass-mediei independente și a jurnaliștilor independenți din țările terțe, ca parte a pachetului „Echipa Europa” (Team Europe), și își va consolida sprijinul pentru monitorizarea încălcărilor libertății presei și promovarea unui mediu mai sigur pentru mass-media.
- În sfârșit, mulți consumatori au fost induși în eroare pentru a cumpăra produse la prețuri excesive, ineficiente sau potențial periculoase, iar platformele au eliminat milioane de reclame înșelătoare.Comisia va continua să coopereze cu platformele online și să sprijine Rețeaua de cooperare în materie de protecție a consumatorului a autorităților naționale pentru combaterea acestor practici care încalcă legislația referitoare la protecția consumatorilor.
Transparența: Comisia a monitorizat îndeaproape acțiunile platformelor online conform Codului de bune practici privind dezinformarea. Sunt necesare eforturi suplimentare, o transparență sporită și o mai mare responsabilitate:
- Platformele ar trebui să furnizeze rapoarte lunare, care să includă date mai detaliate privind acțiunile lor de promovare a conținutului autorizat și de limitare a dezinformării legate de coronavirus și a diseminării acesteia. De asemenea, acestea ar trebui să își intensifice cooperarea cu verificatorii de fapte – în toate statele membre, pentru toate limbile – și cu cercetătorii și ar trebui să fie mai transparente în ceea ce privește punerea în aplicare a politicilor lor de informare a utilizatorilor care interacționează cu dezinformarea.
- Comisia încurajează ferm alte părți interesate relevante care nu sunt încă semnatare ale Codului să participe la acest nou program de comunicare de informații.
- Pe baza activității Observatorului european al mass-mediei digitale, recent înființat, UE își va intensifica și mai mult sprijinul în favoarea verificatorilor de fapte și al cercetătorilor.
Asigurarea libertății de exprimare și a unei dezbateri democratice pluraliste este esențială pentru răspunsul nostru la dezinformare. Comisia va continua să monitorizeze impactul măsurilor de urgență luate de statele membre în contextul pandemiei de coronavirus asupra legislației și valorilor UE. Criza a demonstrat rolul mass-mediei libere și independente ca serviciu esențial, care oferă cetățenilor informații fiabile și verificate, contribuind la salvarea de vieți omenești. UE își va intensifica sprijinul acordat mass-mediei independente și jurnaliștilor independenți în UE și în întreaga lume.
Comisia invită statele membre să își intensifice eforturile pentru a garanta faptul că jurnaliștii își pot desfășura activitatea în condiții de siguranță și să valorifice oportunitățile oferite de răspunsul economic al UE și de pachetul de redresare pentru a sprijini mass-media grav afectată de criză, respectând în același timp independența acestora.
Capacitarea cetățenilor, sensibilizarea acestora și sporirea rezilienței societății implică faptul de a le permite cetățenilor să participe la dezbaterea democratică, menținând accesul la informații și libertatea de exprimare, promovând alfabetizarea mediatică și informațională a cetățenilor, inclusiv gândirea critică și competențele digitale. Acest lucru poate fi realizat prin proiecte de alfabetizare mediatică și prin sprijinirea organizațiilor societății civile.
Următoarele etape
Acțiunile propuse astăzi vor contribui la activitatea viitoare a UE cu privire la dezinformare, în special la Planul de acțiune pentru democrația europeană și la Actul legislativ privind serviciile digitale.
