BCE a lansat un proces de revizuire a strategiei sale, însă acest proces a trebuit să fie amânat din cauza pandemiei de coronavirus, care a forţat de asemenea instituţia de la Frankfurt să adopte măsuri şi mai radicale.
„Comparativ cu alte instituţii, atât europene cât şi naţionale, încrederea în BCE pare să fie afectată în mod disproporţionat de crize, înregistrând o scădere mai amplă şi o revenire mai lentă”, se arată în raportul BCE care se referă la deceniul care a trecut după criza financiară globală.
În consecinţă, încrederea în BCE este mai scăzută decât cea în Comisia Europeană sau Parlamentul European, chiar dacă 76% din cetăţenii din zona euro declară că au încredere în moneda euro.
Printre cei mai sceptici se numără Germania şi Austria, ţări care de mai mulţi ani critică politica monetară ultra-relaxată a BCE şi unde acum cetăţenii au mai multă încredere în guvernele naţionale decât în BCE. În rândul scepticilor, se regăsesc şi ţări care au suferit cel mai mult de pe urma crizei datoriilor suverane, precum Grecia şi Spania.
Raportul propune o serie de soluţii potenţiale dar subliniază de asemenea că BCE are o problemă de comunicare. „O comunicare mai accesibilă pentru persoane cu diferite nivele de educaţie şi cunoştinţe anterioare precum şi abordarea îngrijorărilor specifice ale cetăţenilor din diferite părţi ale zonei euro, precum rolul BCE în performanţele economice, poate creşterea în BCE”, susţine raportul publicat luni.
Raportul abordează şi problema nivelului de educaţie, susţinând că oamenii trebuie să înţeleagă mai bine ce fac băncile centrale şi serviciile pe care le furnizează aceste instituţii.
