Acum însă, planurile administrației americane încep să iasă la lumină. La evenimentul de luni, 15 iunie, de la Casa Albă, Donald Trump și-a explicat motivele „pedepsei” sale. Germania este una dintre puținele state membre care, în ciuda cererilor sale insistente, nu ar fi acceptat să îndeplinească ținta NATO, de alocare a două procente din produsul său intern brut, pentru cheltuielile de apărare.
„Germania este restantă de ani buni și datorează miliarde de dolari NATO, pe care trebuie să le plătească. De departe, cel mai grav datornic este Germania” a spus Trump. În opinia lui, SUA ar plăti pentru aceasta diferență. Berlinul fentează Statele Unite la comerț și la NATO, este de părere președintele american.
Guvernul german a crescut semnificativ cheltuielile pentru armament și apărare în ultimii ani, dar în 2019, ponderea acestora din PIB a rămas la 1,38 %. Nu este suficient pentru Trump, care a considerat, în luarea sa de cuvînt de luni, că și două procente sunt prea puține.
În ciuda acestor critici ale sale, el nu menționează că Germania are un PIB mult mai mare, în comparație cu multe alte state membre NATO, și că alocă 49,3 miliarde de dolari bugetului său de apărare, care a ajuns pe locul al șaptelea din lume. Pentru Trump, toate acestea par a nu conta prea mult.
El a mai spus că staționarea trupelor americane în Germania provoacă „uriașe costuri Statelor Unite” și, în mod indirect, s-a referit la pagubele economice, care ar rezulta din retragerea trupelor: soldații sunt „bine plătiți” și „cheltuiesc foarte mulți bani în Germania”. Atâta timp cât Berlinul nu contribuie adecvat, „ne vom retrage soldații, pe unii dintre soldații noștri”, a continuat Trump.
De asemenea, el a criticat din nou guvernul german cu privire la conducta Nord Stream 2, din Marea Baltică: „De ce Germania plătește Rusiei miliarde de dolari pentru energie, iar noi ar trebui să protejăm Germania de Rusia? Cum să funcționeze așa ceva? Nu merge”.
În Germania însă, gazoductul Nord Stream 2 este considerat o parte importantă a securității energetice naționale a țării, nefiind identificată vreo amenințare iminentă din partea Rusiei.
Donald Trump a mai acuzat Germania că dezavantajează Statele Unite, în comerț. Propunerile UE pentru un acord comercial nu au fost până acum satisfăcătoare, iar Germania este cea mai importantă forță economică din Uniunea Europeană. În conflictul comercial cu UE,Trump a amenințat, în mod repetat, cu majorarea tarifelor la importurile auto, care ar afecta cel mai tare producătorii germani.
- Presiuni și resentimente
Faptul că președintele Donald Trump ar fi instruit Pentagonul să retragă aproximativ o treime din trupele staționate în Germania este pentru unii un motiv de bucurie, pentru alții un coșmar. Mesajul de vinerea trecuta, referitor la o realiniere a prezenței trupelor americane în Germania, a declanșat valuri de șoc la Berlin.
Numărul actual maxim, de soldați americani pe solul german, trebuie să fie redus de la 52.000, la 25.000. Până în prezent, pe lângă cei 34.500 de soldați cantonați permanent în Germania, încă 17.500 puteau să fie transferați în orice moment, de exemplu pentru participarea la exerciții militare comune. După semnarea memorandumului, cel puțin 9.500 de soldați americani trebuie retrași din Germania.
Fostul comandant-șef al Forțelor Armate ale SUA în Europa, Ben Hodges, a criticat decizia de retragere, spunând că „Germania joacă un rol central în proiecția SUA a puterii, nu numai în Europa, ci și în Orientul Mijlociu și Africa, proiecție pusă acum în pericol de această realiniere”.Republica Federală joacă cel mai important rol ca un centru logistic central, pentru trupe și materiale, în special spre zona de est. Grafenwoehr și Hohenfels, din Germania, sunt cele mai mari zone de pregătire militară, pentru armata americană din afara Statelor Unite. Războiul global de drone este controlat prin baza aeriană Ramstein, fapt care a dus în mod repetat la proteste și a devenit un caz pentru sistemul judiciar german. Despre această temă am scris în articolul „Drona made în UE și secretul unui război care trece prin Ramstein”.
Nu este clar, dacă trupele retrase din Germania vor reveni în Statele Unite, sau vor fi transferate în alte țări. Cel mai recent, Polonia a făcut campanie pentru o prezență mai mare a acestora în propria țară, fiind vorba de peste 1.000 de soldați americani. Ambasadoarea SUA la Varșovia a adus în discuție și relocarea focoaselor nucleare, actualmente stocate în Germania, în țara sa gazdă. Până în prezent nu există nicio confirmare oficială în acest sens, nici din partea guvernului SUA, nici din partea guvernului federal.
Într-o primă reacție, președintele facțiunii de Stânga din Bundestag, Dietmar Bartsch, a declarat că, la retragere, SUA ar trebui să-și ia nu doar trupele, „ci și bombele atomice, cu ele”, propunând guvernului federal „să accepte bucuros” planurile Washingtonului. Nu însă toată lumea din Germania împărtășește opiniile stângiste și pacifiste.
Forțele Aeriane ale Statelor Unite anunțau, la începutul acestui an, extinderea bazelor în zona Kaiserslautern și Spangdahlem, un proiect în valoare de 425 milioane dolari, pregătind mutarea personalului și a aeronavelor din Marea Britanie, planificată pentru următorii ani. Americanii intenționează să returneze baza din Mildenhall Marii Britanii, până în 2028. Comenzile pentru planificare, construcție și întreținere au fost plasate unui număr de șase companii din Germania și Statele Unite.
Alte proiecte aviatice militare americano-germane au fost puse în discuție, ca parte a „realinierii infrastructurii europene”. Potrivit ziarului local, Pfälzischer Merkur, „până la 1.050 de decolări și debarcări și până la 240 de zboruri de noapte pe semestru” ar putea fi adăugate pe aerodromul bazei aviatice din Spangdahlem, lucru care îi nemulțumește pe locuitorii din zonă, care se tem de o creștere substanțială a poluării fonice.
Consecințele economice ale unei retrageri parțiale a trupelor americane îngrijorează cele zece municipalități din Renania-Palatinat cu facilități militare americane. Detaliile despre planurile președintelui american, Donald Trump, de a retrage aproape 10.000 de soldați din Germania sunt încă neclare, însă pentru Karl-Heinz Frieden, membru în Consiliul de administrație al Asociației Orașelor și Comunelor din Renania-Palatinat, un lucru este sigur: „O retragere rapidă ar afecta puternic comunitățile”.
Majoritatea acestpora sunt în sunt regiuni rurale, care și-au adaptat propria dezvoltare la prezența militarilor și a amenajărilor militare americane. „Conversia necesară este un efort organizațional și financiar enorm”, a spus Frieden. „Cererea se prăbușește, șomajul crește, reutilizarea zonelor, adesea foarte mari, și noua planificare durează, de regulă, ani de zile”.
Potrivit Ministerului de Interne, un număr de aproximativ 18.500 de militari americani sunt staționați în Renania-Palatinat. Există acolo, de asemenea, 12.000 de civili americani și 25.000 de membri ai familiilor acestora.
Efectele economice ale prezenței militare a Statelor Unite în zonă includ, pe lângă rolul de angajator al lucrătorilor civili, și investiții în proiecte de construcții, contracte de reparații și întreținere, venituri din închirieri pe piața regională de locuințe și venituri din comerțul cu amănuntul și catering. MI-ul german citează o analiză a Forțelor armate ale SUA din 2014, conform căreia amenajările militare din jurul Kaiserslautern-ului ar genera o valoare totală de aproximativ 2,08 miliarde de euro, pentru economia regională.
În urma anunțului de la Washington, atenția se concentrează și asupra noii clădiri a clinicii militare americane din Weilerbach (districtul Kaiserslautern). Congresul SUA a alocat 990 de milioane de dolari, iar guvernul federal va contribui cu 151 de milioane de euro, la costurile de planificare. Potrivit Ministerului de Interne german, exista și alte importante proiecte deja inițiate pentru următorii ani, cum ar fi un program de construire a școlilor sau a unor noi capacități de depozitare. Dacă o parte din militarii americani se retrage, aceste proiecte ar putea rămâne în aer.
