Este ca și cum, între 16 martie, când țara a înregistrat primul deces, și alatăieri, ar fi dispărut un oraș ceva mai mare decât Paraty (43.165 de locuitori), municipiul Costa Verde din statul Rio de Janeiro, care găzduiește Târgul Internațional de Literatură (Flip). Sau, pentru a rămâne în sfera tragediilor, am fi suferit aproape 200 de catastrofe precum cea de la barajul Brumadinho (259 de morți). Sau chiar 50 de inundații precum cea care a devastat regiunea muntoasă din statul Rio în 2011, ucigând aproape o mie de oameni.
Da, Brazilia este o țară cu dimensiuni continentale, cu o populație care depășește deja 211 de milioane. Se poate susține că datele sunt în concordanță cu demografia – calculele nu vor întârzia mult să apară pentru a arăta că, în ceea ce privește decesele pe cap de locuitor, nu stăm atât de rău. Fals. Leagăn al epidemiei, China, cu 1,4 miliarde de locuitori, totalizează mai puțin de 5.000 de decese, cifră mai mică faţă de decesele înregistrate doar în orașul Rio. India, cu o populație de 1,3 miliarde, are aproximativ 13.000 de victime.
Această cifră se explică în mai multe moduri. Adevărul este că guvernul federal, statele și municipiile nu au reuşit să stopeze transmiterea bolii. Deși guvernatorii și primarii, susținuți de o decizie a STF (Tribunalul Suprem Federal), au decretat măsuri de restricționare a circulației, chiar și împotriva voinței lui Bolsonaro, doar acest lucru nu s-a dovedit suficient. În unele locuri, precum la Rio de Janeiro, inepţia administrativă și corupția s-au unit pentru a afecta eforturile de combatere a pandemiei.
În orice caz, contribuția lui Bolsonaro la atingerea aceastei cifre nefaste este indiscutabilă. Începând cu decizia de a minimaliza cea mai letală pandemie din ultima sută de ani. Discursul îndoielnic, pledoaria împotriva izolării, singura modalitate de a stopa transmiterea, golirea de conţinut a Ministerului Sănătății într-un moment crucial – de mai bine de o lună nu are un titular -, disprețul faţă de știință și faţă de recomandările OMS, insistența asupra clorochinei în ciuda dovedirii ineficienței împotriva COVID-19, încercarea nocivă de a manipula statisticile, succesiunea crizelor care se adaugă celei sanitare, gestionarea defectuoasă, toate acestea explică de ce am ajuns în acest punct.
Ceea ce este cel mai înspăimântător este faptul că, potrivit specialiştilor și OMS înseşi, Brazilia – țara cu al doilea cel mai mare număr de decese din lume, în urma SUA – nu a ajuns încă la apogeul epidemiei. Astfel, curba numărului de victime continuă escaladarea sa morbidă, în ritmul de aproximativ o mie de decese în fiecare zi – ieri erau deja 50.659. Nu mai vorbim despre sub-raportare, care sugerează date și mai semnificative – potrivit unui reportaj din „O GLOBO” de ieri, ar fi deja aproape de 70.000. În acest sens, din păcate, tristul prag atins sâmbătă nu este decât încă o haltă pe acest drum al crucii impus brazilienilor. (O Globo)
