Guvernul nu vorbește cu cetățenii
Slovacii și bulgarii „simt mult mai multă neîncredere față de instituțiile lor, nu se simt incluși în sistem și, prin urmare, resping narațiunile pe care „sistemul„ le oferă și caută alternative”.
„Bulgarii sunt dezamăgiți de guvern, care nu le oferă lucrurile de care au nevoie. Doar 30% cred că sistemul politic ține cont de nevoile lor, iar 59% consideră că nu contează cine guvernează, pentru că nimic nu se va schimba”, spun ei.
“Aplecarea către gândirea conspirativă înseamnă că sistemul de guvernare nu a vorbit suficient cu cetățenii, nu le-a explicat ce înseamnă să trăiești într-o democrație, cum funcționează cooperarea internațională și care este rolul lor ca cetățeni”, spun Hajdu și Klingova.
„Cu alte cuvinte: există o lipsă evidentă de comunicare strategică, care permite altor narațiuni să preia abisul informațional”.
Un alt raport al organizației – GLOBSEC Trends 2019 – subliniază că 60% dintre bulgari consideră că țara a fost întotdeauna asuprită și nu a reușit niciodată să își controleze propria cale. Acest procent este mai mare doar în Slovacia (68%). „Guvernul sovietic a lăsat cicatrici și răni adânci asupra societăților din Europa Centrală și de Est.
Tratarea acestora va fi una dificilă, mai ales că mulți aplică această „narațiune a opresiunii” față de UE. Acest lucru arată din nou o lipsă de comunicare cu cetățenii. În situația în care este ușor ca acest lucru să fie răsturnat – Bulgaria este un membru integrant al Uniunii, are o voce în luarea deciziilor și s-a alăturat voluntar UE”, au spus cercetătorii.
„Paradoxul bulgar”
Scepticismul față de Occident este legat de legăturile culturale și politice cu Rusia, mai explică cercetătorii. „Unele discursuri pro-ruse sunt antioccidentale și, prin urmare, aceste țări sunt mai dispuse să creadă anumite dezinformări sau teorii ale conspirației. Mai ales atunci când 71% dintre bulgari și 35% din slovaci susțin că valorile lor coincid cu cele ale Rusiei”, menționează ei.
Aici este o legătură cu „sentimentul de amenințare în ambele țări. Doar 7% dintre bulgari consideră că Rusia este o amenințare, în timp ce 25% consideră același lucru despre Statele Unite”.
Un studiul mai vechi menționează și așa-numitul Paradox bulgar: „Legătura emoțională și culturală cu Rusia este amestecată cu dorința de a reproduce modelul economic și politic occidental de succes și prosperitate. Ca urmare, atitudinea față de ambele țări este pozitivă.”
„Bulgarii au o percepție foarte confuză privind UE: 8 din 10 susțin aderarea, dar aproape aceeași pondere a oamenilor (77%) consideră că UE dictează Bulgariei ce trebuie să facă și Bulgaria nu are niciun cuvânt de spus. Chiar mai mulți (79%) consideră că țări precum Germania și Franța guvernează Uniunea”.
Valorile tradiționale Le-am inclus în studiu, deoarece ideea că alți actori amenință „valorile tradiționale” este folosită de jucătorii politici populiști. Aceste întrebări măsoară mai degrabă sensibilitatea societății la acest discurs.
Valorile tradiționale sunt un termen relativ abstract și studiile noastre presupun nu numai că în fiecare stat percepția față de acestea este diferită, ci și că există diferențe între generații. În afară de asta, în 2019 am constatat că 71% dintre bulgari consideră că valorile lor coincid cu cele ale Rusiei și doar 63% – că coincid cu cele ale UE. În acest sens, Bulgaria se remarcă în regiune”.
Unde greșește UE
Realizările UE trebuie promovate și explicate mai bine oamenilor obișnuiți din statele membre, consideră Hajdu și Klingova.
„Politicile UE nu sunt de obicei incluse în dezbaterea publică și, prin urmare, oamenii nu le înțeleg”. Potrivit acestora, campaniile de comunicare pentru aderare ar trebui reluate, iar instituțiile naționale ar trebui, de asemenea, să difuzeze activ informațiile de la acestea. „Trebuie să localizăm UE pentru oameni, astfel încât să nu pară doar un conglomerat de instituții la Bruxelles.”
